România ajunge Bruxelles-ul din urmă, dar începe doar cu București. Puterea financiară a românilor, mândrie națională
Capitala României a intrat într-un club select al regiunilor europene cu cele mai mari venituri pe cap de locuitor. Conform ultimelor date analizate de Profit.ro, regiunea București – Ilfov a atins în 2023 un PIB per capita echivalent cu 190% din media Uniunii Europene, depășind chiar orașe din Germania și apropiindu-se de nivelul atins de Bruxelles.
Acest progres remarcabil plasează București – Ilfov pe locul șase în clasamentul regiunilor cu cel mai mare PIB per capita din UE, fiind depășit doar de două regiuni din Irlanda, Luxemburg, Praga și Bruxelles. Este o ascensiune spectaculoasă, având în vedere că în 2020 regiunea avea doar 165% din media UE. În acest interval de trei ani, capitala României a devansat Hamburg, una dintre cele mai prospere regiuni ale Germaniei, care a înregistrat 189% din media UE.
Pe primele poziții ale clasamentului rămân regiunile Eastern and Midland din Irlanda (244,7% din media UE) și Luxemburg (236,8%), urmate de Southern Ireland (224,7%), Praga (192,8%) și Bruxelles (190,6%).
Acest succes demonstrează că Bucureștiul a devenit un motor economic puternic pentru România, având un nivel al puterii de cumpărare apropiat de cel al celor mai dezvoltate orașe europene.
Restul țării rămâne mult în urmă
Dacă în București – Ilfov se resimte un boom economic, în restul României, decalajele sunt uriașe. Nicio altă regiune din țară nu se apropie măcar de media PIB-ului per capita din UE, iar discrepanțele dintre Capitală și restul regiunilor sunt tot mai evidente.
Cea mai prosperă zonă după București este Vestul, cu un PIB per capita echivalent cu 78% din media UE, urmată de Nord-Vest (71%) și Centru (70%). În schimb, regiunile cele mai sărace din România sunt Nord-Est (47%), Sud-Muntenia (60%) și Sud-Vest (62%), toate cu niveluri semnificativ mai mici decât media europeană.
Comparativ, cele mai sărace regiuni din UE sunt Mayotte (Franța) cu 27,6% din media UE, Yuzhen Tsentralen (Bulgaria) cu 41,3% și Voreio Aigaio (Grecia) cu 42,3%. Chiar și în acest context, Nord-Estul României se apropie periculos de aceste ultime locuri, având unul dintre cele mai mici PIB-uri per capita din Europa.
Ce înseamnă acest decalaj pentru România?
Creșterea economică a Bucureștiului este un semn clar că România poate concura cu cele mai prospere regiuni europene, însă această dezvoltare nu se reflectă uniform în întreaga țară. Deși Capitala atrage tot mai multe investiții și creează locuri de muncă bine plătite, restul regiunilor rămân mult în urma acestui ritm accelerat de creștere.
Această situație ridică întrebarea: poate România să reducă decalajele interne și să își transforme succesul Bucureștiului într-un model de dezvoltare aplicabil și altor zone? Fără politici clare pentru echilibrarea investițiilor și a infrastructurii economice, Bucureștiul riscă să devină un „oraș-stat”, prosper, dar izolat de restul țării.
În timp ce Capitala ajunge Bruxelles-ul din urmă, România, în ansamblu, mai are un drum lung de parcurs pentru a atinge nivelul de prosperitate al Europei de Vest. Puterea financiară a românilor poate deveni o mândrie națională doar atunci când toate regiunile vor avea acces la aceleași oportunități de creștere.
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/02/Grafic-crestere-economica-Europa-800x399.jpg)