”România: 90% Rusia, 10% ceilalţi“. Povestea lui Winston Churchill, nobilul englez care l-a învins pe Hitler și ne-a vândut țara lui Stalin

Winston Churchill rămâne în memoria colectivă a umanității drept unul dintre cei mai mari lideri politici ai secolului XX. Înzestrat cu o voință de fier, o inteligență remarcabilă și un discurs mobilizator, Churchill a fost artizanul moral al rezistenței britanice în fața nazismului. A condus Regatul Unit în cele mai întunecate clipe ale celui de-Al Doilea Război Mondial și a fost esențial în victoria Aliaților asupra Axei. Cu toate acestea, în istoria României, Winston Churchill are o imagine ambivalentă. A rămas cunoscut ca omul care, în octombrie 1944, a acceptat ca țara noastră să intre sub influența URSS, printr-un acord neoficial devenit celebru: „acordul procentajelor”.

Winston Churchill, de la un nobil englez la liderul care a schimbat lumea

Winston Leonard Spencer-Churchill s-a născut pe 30 noiembrie 1874, într-un cadru aristocratic tipic britanic: Palatul Blenheim din Oxfordshire, reședința familiei ducilor de Marlborough.

Provenea dintr-o linie nobilă impunătoare, cu strămoși implicați în politică și armată încă din Evul Mediu. Tatăl său, Lord Randolph Churchill, a fost un politician conservator proeminent, iar mama sa, Jennie Jerome, era fiica unui bogat bancher american din New York.

Churchill nu a avut o copilărie apropiată de părinți, iar adolescența sa a fost marcată de eșecuri școlare. Tatăl său l-a orientat către cariera militară, considerând că nu are înclinații academice.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

După mai multe încercări, Churchill a fost admis la Sandhurst, colegiul militar britanic, unde a început o carieră care l-a dus în Cuba, India, Sudan și Africa de Sud, nu doar ca militar, ci și ca jurnalist de front.

De altfel, el și-a dobândit prima notorietate națională în urma evadării spectaculoase din captivitate în timpul Războiului Burilor.

În 1900, Churchill a fost ales deputat și a început o carieră politică tumultuoasă, marcată de treceri între partide și de conflicte cu liderii politici ai vremii. În 1908, devenea cel mai tânăr membru al Cabinetului britanic din epocă, promovând reforme sociale importante.

A urmat o perioadă cu succese și eșecuri – printre cele mai notabile, dezastrul din Dardanele din timpul Primului Război Mondial, care i-a pătat reputația. A revenit însă în politică și, în 1940, când Hitler domina Europa, a fost chemat din nou la conducerea guvernului britanic.

Churchill, simbolul rezistenței împotriva nazismului

Liderul conservator a preluat funcția de prim-ministru într-un moment critic, când Franța era pe cale să cadă, iar trupele britanice se retrăgeau din Europa continentală.

Cu toate acestea, Winston Churchill a refuzat compromisul și a susținut necondiționat continuarea luptei împotriva Germaniei naziste. Celebrul său discurs „We shall fight on the beaches” a devenit simbolul rezistenței britanice și al curajului în fața terorii.

În ciuda numeroaselor greutăți, Churchill a reușit să mențină moralul britanicilor și să obțină sprijinul americanilor și, mai târziu, al sovieticilor.

În 1944, odată cu debarcarea din Normandia, Aliații aveau să recâștige terenul pierdut și să avanseze spre inima Germaniei. În mai 1945, războiul în Europa se încheia, iar Churchill era considerat un erou global.

Documentul prin care Churchill și Stalin au împărțit Europa de Est. Foto arhivă

Un acord pe un șervețel: România, oferită pe tavă URSS-ului

În ciuda meritelor incontestabile în războiul contra nazismului, Churchill a fost și autorul uneia dintre cele mai controversate înțelegeri ale secolului XX – așa-numitul „acord al procentajelor”.

La începutul lunii octombrie 1944, Churchill s-a întâlnit la Moscova cu Iosif Stalin pentru a discuta soarta țărilor din Europa de Est în contextul înfrângerii iminente a Germaniei.

Rezultatul a fost un simplu petic de hârtie, pe care erau notate procente: 90% influență sovietică în România, 75% în Bulgaria, 50% în Iugoslavia, 10% în Grecia și 50% în Ungaria.

Churchill, realist și pragmatic, dorea să evite conflicte majore postbelice cu URSS-ul și a fost dispus să cedeze influența sovietică în unele țări, în schimbul păstrării influenței britanice în Grecia.

Potrivit unor mărturii, acordul a fost încheiat într-o atmosferă informală, în prezența unor pahare de whisky, iar Stalin, cu un gest scurt, a aprobat hârtia. Churchill i-a sugerat liderului sovietic să o ardă, însă acesta a păstrat-o.

Pentru România, consecințele au fost dramatice. Deși țara trecuse de partea Aliaților în august 1944, contribuind la scurtarea războiului în estul Europei, decizia luată la Moscova a fost fatală.

URSS a impus rapid controlul asupra teritoriului românesc, a susținut instaurarea unui regim comunist și a transformat România într-un satelit sovietic timp de aproape cinci decenii.

Vezi și: Spioana preferată a lui Winston Churchill a eliberat polonezii din lagărele din Ungaria. Cine a fost Christine Granville, prima femeie parașutist din Orientul Mijlociu

A murit în aceeași zi ca tatăl său, la 70 de ani distanță

După război, Churchill a pierdut alegerile din iulie 1945, fiind înlocuit de laburistul Clement Attlee. Deși a revenit ca prim-ministru în 1951, sănătatea sa era deja șubredă. A suferit un atac cerebral în 1953, iar în 1955 s-a retras definitiv din viața politică.

A încercat, totuși, în această ultimă perioadă de carieră, să deschidă canale de comunicare între Vest și URSS și a avertizat asupra pericolului nuclear, autorizând totodată programul britanic de arme atomice.

Discursul său din 1946, la Fulton, Missouri, rămâne emblematic, atunci când a rostit celebra expresie „Cortina de Fier”, definind clar divizarea Europei între Estul sovietic și Vestul democratic.

Churchill a fost printre primii lideri occidentali care au înțeles pericolul expansiunii sovietice, însă ironia sorții face ca tot el să fi acceptat împărțirea Estului Europei cu Stalin.

A murit la 24 ianuarie 1965, la exact 70 de ani de la decesul tatălui său. A fost înmormântat cu onoruri naționale, fiind plâns de o lume întreagă.

Soarta României, decisă și împărțită la masa de negocieri

Pentru britanici și pentru Occident, Winston Churchill este eroul care a înfruntat teroarea nazistă și a condus cu dârzenie o națiune în vremuri sumbre. Pentru români, imaginea este mai complicată.

Deși el nu a fost singurul responsabil pentru abandonarea Europei de Est în mâinile lui Stalin, acordul procentajelor rămâne o pată întunecată asupra moștenirii sale.

Politica marilor puteri nu a fost niciodată ghidată de principii morale absolute, ci de interese și echilibru de forțe. Churchill, conștient de fragilitatea păcii postbelice, a ales să „negocieze” viitorul unor națiuni fără a le întreba.

Astfel, România a devenit „90 la sută Rusia, 10 la sută ceilalți”, cum însuși liderul britanic a notat, cu un amestec de cinism și resemnare, pe acel colț de hârtie.

Astăzi, în lumina documentelor istorice și a consecințelor pe termen lung, rămâne datoria noastră să privim cu luciditate această pagină de istorie și să învățăm că soarta unui popor nu ar trebui niciodată decisă în spatele ușilor închise, departe de voința și suferința celor care o trăiesc.

Vezi și: Destinul tragic al celebrei Mata Hari de România. Cum a sfârșit Maria Bălan, regina spionajului din România, cea mai râvnită și temută iscoadă de pe frontul de Est în Primul Război Mondial