Români, vin vremuri grele: Taxe mai mari, tăieri de cheltuieli și alte sacrificii pentru a evita colapsul bugetar

România se confruntă cu presiunea unui deficit bugetar considerabil, estimat la 8,6% din PIB, adică 162,8 miliarde de lei, conform metodologiei ESA. Pentru a intra în limitele asumate de 7% din PIB, Guvernul trebuie să identifice rapid soluții pentru reducerea deficitului cu 1,6 puncte procentuale, adică aproximativ 40 de miliarde de lei. În acest sens, sunt luate în considerare măsuri drastice, printre care creșteri de taxe, reducerea cheltuielilor și comasarea instituțiilor publice.

Analiza măsurilor și presiunile bugetare

O comisie tehnică, ce include experți ai principalelor partide politice – PSD, PNL, USR și UDMR – analizează în aceste zile propunerile pentru redresarea bugetului. Printre soluțiile vehiculate se numără tăieri de cheltuieli publice, transferul unor investiții către fonduri europene și eliminarea proiectelor finanțate exclusiv din bugetul de stat. Proiectele de infrastructură sau alte investiții publice ar putea fi amânate sau chiar anulate.

De asemenea, creșterile de taxe reprezintă o altă variantă luată în calcul, deși aceasta se află deocamdată într-o fază de dezbatere și nu a fost supusă unor negocieri directe. În plus, măsurile de sprijin economic, în special pentru mediul de afaceri, sunt prevăzute să compenseze efectele pozitive ale ajustărilor fiscale.

Guvernul are la dispoziție un orizont foarte scurt – șase luni – pentru a implementa aceste schimbări, mai ales că planul fiscal asumat la nivel internațional prevede o reformă substanțială, acesta fiind unul dintre jaloanele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Riscuri și avertismente din partea partenerilor internaționali

România este sub lupa atât a Comisiei Europene, cât și a agențiilor de rating internaționale. O reevaluare a măsurilor de reducere a deficitului este programată pentru 4 iunie, iar o eventuală întârziere a acestor acțiuni ar putea atrage propuneri de suspendare a unor fonduri europene esențiale pentru dezvoltarea țării.

În august, agențiile de evaluare financiară vor emite noi analize asupra României. O potențială retrogradare a ratingului de țară ar însemna creșterea costurilor de finanțare și pierderea încrederii investitorilor, cu efecte negative în lanț asupra economiei. De asemenea, pentru a preveni un colaps al încrederii internaționale, Guvernul trebuie să demonstreze o voință politică fermă în implementarea reformelor propuse.

Potrivit planului fiscal inițial, se estima că România ar putea genera venituri suplimentare de 25 miliarde de lei în 2025, echivalent cu 1,3% din PIB, doar prin măsuri structurale. În 2026, când reformele s-ar aplica în întregime, impactul fiscal s-ar ridica la 1,7% din PIB. Acest pachet de reforme este considerat vital pentru redresarea finanțelor publice și păstrarea angajamentelor față de instituțiile europene.

România trebuie să gestioneze o situație financiară pe muchie de cuțit, iar măsurile luate săptămâna viitoare vor determina dacă țara poate atinge țintele asumate sau riscă sancțiuni severe. Deciziile în cauză vor creiona nu doar direcția actualei guvernări, ci și relația viitoare a României cu partenerii europeni și internaționali.