Români și lectura în 2025 – câți mai citesc o carte. Cât de mult se citea pe vremea lui Ceaușescu, ce spun datele în 2025

În România anului 2025, lectura se află într-un echilibru fragil. Deși numărul de titluri publicate crește și editurile se înmulțesc, realitatea consumului cultural arată o piață dezechilibrată și un public restrâns. Scriitorul Bogdan Hrib vine cu o perspectivă nuanțată asupra acestei situații și demontează câteva mituri larg răspândite.

Contrar percepției populare, problema nu este că românii nu citesc, ci mai degrabă ce anume aleg să citească. În opinia lui Bogdan Hrib, volumul de lectură nu este atât de scăzut precum se crede, însă calitatea materialelor preferate lasă de dorit.

Ce și cât citesc românii în 2025

Românii de azi citesc, dar o fac în special din zona dezvoltării personale, nu a literaturii de ficțiune sau a cărților care stimulează imaginația și gândirea critică. Această tendință, spun specialiștii, poate avea efecte negative pe termen lung, deoarece reduce capacitatea de a construi povești proprii și de a interpreta lumea prin filtre personale.

Un alt aspect important semnalat este criteriul de măsurare a lecturii: în multe statistici europene, este suficient să citești o singură carte pe an pentru a fi considerat cititor activ. Însă, dacă standardul ar fi citirea a cel puțin zece cărți anual, România ar apărea pe ultimul loc în Europa. Sub zece cărți pe an înseamnă mai puțin de 15 minute de lectură pe zi, un prag pe care foarte puțini îl ating.

Trucul pentru a dubla rapid recolta de căpșuni. Ce fac grădinarii cu experiență pentru a obține mai multe fructe mari și gustoase

Horoscopul săptămânal 28 aprilie – 4 mai 2025. Lucrurile scapă de sub control, este nevoie de mai multă atenţie

Estimările actuale indică între 600.000 și 800.000 de cititori fideli în România. În trecut, în perioada comunistă, numărul acestora putea fi dublu, însă niciodată nu s-a atins un prag exponențial de consum literar, așa cum mulți tind să creadă nostalgic.

Lectura în comunism și în prezent: o comparație realistă

Deși mulți idealizează perioada lui Ceaușescu ca o epocă a lecturii intense, realitatea este mai complicată. Accesul la cărți era limitat în afara orașelor mari, iar oferta editorială era controlată și relativ restrânsă. Tirajele erau mai mari, dar numărul de titluri publicate era mic, ceea ce crea falsa impresie că se citea mai mult.

În perioada actuală, oferta de carte este mult mai variată, deși tirajele sunt considerabil mai mici, rareori depășind 1.000 de exemplare pentru un titlu, mai ales în cazul autorilor români. Apariția self-publishing-ului și explozia traducerilor, în special din zona romanelor polițiste nordice și anglo-saxone, a schimbat profund piața de carte.

Bogdan Hrib subliniază că fragmentarea actuală a pieței de carte este un semn al diversității, dar și al precarității: publicul e redus, iar concurența pentru atenția cititorilor este mai acerbă ca oricând.

Privind în ansamblu, lectura în România nu a dispărut, însă se află într-un proces de redefinire. Pentru a încuraja un consum de carte sănătos și relevant cultural, este nevoie de promovarea lecturii de calitate și de educarea publicului către un exercițiu real de imaginație și introspecție, conform DCNews.ro.