Roboți spectaculoși, productivitate incertă: Pariul Chinei pe automatizare ridică semne de întrebare

China investește masiv într-un viitor dominat de roboți și inteligență artificială, mizând pe ideea că automatizarea va deveni un motor esențial al creșterii economice.

De la start-up-uri finanțate generos până la programe guvernamentale ambițioase, roboții au devenit un simbol al modernizării accelerate. Totuși, dincolo de demonstrațiile spectaculoase și de aparițiile televizate, rămâne o întrebare fundamentală: cât de utili sunt acești roboți în economia reală?

În prezent, numeroși roboți dezvoltați de companii chineze atrag atenția prin capacități vizuale și de divertisment, dansează sincronizat, imită mișcări umane sau interacționează cu publicul.

Aceste momente sunt adesea prezentate ca dovezi ale progresului tehnologic, însă ele maschează o problemă mai profundă: majoritatea acestor sisteme nu sunt încă pregătite să preia sarcini productive complexe, repetitive sau critice din industrie și servicii, scrie The New York Times.

Ambițiile statului chinez și limitele tehnologiei actuale

Strategia autorităților de la Beijing este clară. În contextul încetinirii creșterii economice, al îmbătrânirii populației și al presiunilor geopolitice, roboții sunt văzuți ca o soluție pe termen lung pentru menținerea competitivității. Documentele oficiale vorbesc despre „fabrici inteligente”, orașe automatizate și o nouă generație de muncitori artificiali care să compenseze lipsa forței de muncă umane.

Realitatea tehnologică este însă mai nuanțată. Deși China excelează în producția de roboți industriali clasici – brațe mecanice utilizate în linii de asamblare, roboții umanoizi sau cei capabili de autonomie avansată rămân limitați. Mulți pot executa doar sarcini simple, în medii controlate, și se confruntă cu dificultăți majore atunci când apar variabile neprevăzute.

Costurile reprezintă un alt obstacol important. Dezvoltarea, întreținerea și actualizarea roboților avansați sunt extrem de scumpe, iar beneficiile economice nu sunt întotdeauna clare. Pentru multe companii, investiția într-un robot care impresionează vizual, dar nu crește productivitatea, este greu de justificat dincolo de marketing sau de obținerea unor finanțări inițiale.

Între imagine, inovație și utilitate economică

Unul dintre paradoxurile actuale ale industriei robotice chineze este diferența dintre percepție și impact real. Demonstrațiile publice creează impresia unui avans spectaculos, însă în fabrici, depozite sau spitale, roboții capabili să înlocuiască eficient munca umană sunt încă rari. În multe cazuri, oamenii rămân mai flexibili, mai ieftini și mai ușor de adaptat decât mașinile.

Există și o problemă de integrare. Chiar și atunci când tehnologia funcționează, companiile trebuie să își reorganizeze procesele, să investească în instruire și să accepte perioade lungi de tranziție. Pentru o economie de dimensiunea Chinei, aceste ajustări sunt lente și inegale.

Cu toate acestea, experții avertizează că situația nu trebuie privită doar pe termen scurt. Multe tehnologii revoluționare au început ca simple demonstrații, fără aplicații imediate clare. Inteligența artificială, senzorii avansați și învățarea automată evoluează rapid, iar roboții care astăzi doar dansează ar putea, în câțiva ani, să execute sarcini complexe în logistică, construcții sau îngrijirea persoanelor vârstnice.

Dilema industriei chineze nu este, așadar, dacă roboții sunt impresionanți, ci dacă investițiile masive de astăzi vor genera un randament economic real mâine. Între spectacol tehnologic și productivitate concretă, China se află într-un moment de tranziție, în care entuziasmul trebuie echilibrat cu realism. Dacă acest pariu va reuși sau nu, va deveni clar nu pe scenă, ci în fabrici și în viața de zi cu zi.