Revoluția tăcută din tehnologie: cum pregătește calculul cuantic următorul salt al omenirii

De ani buni, inteligența artificială ocupă primele pagini ale știrilor tehnologice, însă o altă revoluție – mult mai discretă, dar cu un potențial uriaș – se pregătește să schimbe din temelii felul în care funcționează lumea digitală. Calculul cuantic, un domeniu studiat intens de decenii, începe în sfârșit să treacă din teorie în practică, iar giganți precum IBM, Google și Microsoft accelerează cursa pentru dominație într-un spațiu în care avantajul tehnologic poate valora trilioane.

Odată maturizată, tehnologia ar putea reduce de la ani la minute timpul necesar pentru descoperirea de medicamente, testarea de noi materiale sau simularea comportamentului piețelor financiare. Economiștii vorbesc deja despre o potențială creștere de 1,3 trilioane de dolari până în 2035 în industriile care vor adopta primele calculul cuantic. Dar drumul până acolo nu este deloc simplu – pentru că tehnologia cuantică nu înseamnă o versiune mai rapidă a actualelor computere, ci un mod complet diferit de a procesa informația, scrie CNN.

Principala diferență dintre un computer obișnuit și unul cuantic se află la nivelul informației. Sistemele clasice folosesc biți, care pot fi 0 sau 1. În schimb, computerele cuantice folosesc qubiți, particule care pot exista simultan în mai multe stări. Imaginează-ți o monedă: într-un computer obișnuit ea poate fi doar cap sau pajură, dar într-un sistem cuantic moneda poate „pluti” într-o suprapunere a ambelor posibilități.

Această proprietate permite qubiților să proceseze volume de informații incomparabil mai mari, rezolvând probleme pe care nici cele mai puternice supercomputere nu le pot atinge. De aceea, cercetătorii privesc tehnologia ca pe un instrument capabil să simuleze reacții chimice complexe, să descopere noi structuri moleculare, să optimizeze logistică la nivel global sau să testeze în avans scenarii financiare imposibil de calculat în mod clasic.

Companii precum BMW și Airbus explorează deja rolul calculului cuantic în dezvoltarea celulelor de combustibil. În domeniul medical, Accenture Labs, Biogen și startup-ul 1QBit folosesc tehnologia în cercetarea de noi medicamente. Iar în criptografie, computerele cuantice ar putea rescrie complet modul în care sunt protejate datele – motiv pentru care marile puteri se grăbesc să înțeleagă și să controleze tehnologia cât mai rapid.

Totuși, dezvoltarea nu este lipsită de provocări majore. Spre deosebire de biți, qubiții sunt extrem de fragili: variații de temperatură, vibrații sau chiar o rază de lumină pot produce erori. Stabilizarea lor este una dintre cele mai dificile probleme de fizică și inginerie ale prezentului.

IBM, Google și Microsoft se luptă pe o piață în care câștigătorul poate domina secolul

În noiembrie 2025, IBM a prezentat două noi tehnologii experimentale: procesorul Loon și cipul Nighthawk, capabile să efectueze operații mult mai complexe decât generațiile anterioare. Loon are rolul de a demonstra că este posibilă construirea unui computer cuantic tolerat la erori la scară mare – adică un sistem care funcționează corect chiar și atunci când inevitabil apar mici interferențe.

Cipul Nighthawk oferă „porți” cuantice mai avansate, elementele fundamentale care permit manipularea qubiților. Este un pas important pentru a trece de la experimente izolate la aplicații reale, scalabile.

Google avansează la fel de rapid. Cipul său Willow, prezentat în 2024, reduce erorile pe măsură ce numărul de qubiți crește, o performanță esențială pentru stabilitatea viitoarelor sisteme. Compania susține că Willow poate executa în cinci minute un calcul care ar necesita 10 septilioane de ani pe un computer obișnuit – practic, mai mult decât durata de existență a universului.

Microsoft mizează pe o abordare diferită, cu cipul Majorana 1, ce folosește materiale speciale pentru a crea qubiți mai stabili, un posibil „nou tip de materie” care ar simplifica mult construcția computerelor cuantice.

Pe lângă acești giganți, guvernele au început să investească masiv în tehnologie, conștiente că accesul la calculul cuantic poate deveni o chestiune de securitate națională. În SUA, au existat discuții cu Departamentul Comerțului privind potențiale parteneriate cu companii cuantic-focussate, deși oficial instituția a negat negocieri legate de achiziția de participații.

Cât mai avem de așteptat și ce ar putea însemna această revoluție pentru omenire

Deși progresele sunt rapide, experții avertizează că suntem încă departe de momentul în care computerele cuantice vor fi folosite la scară largă. Qubiții rămân extrem de instabili, iar construirea unui sistem complet „fault-tolerant” ar putea dura încă un deceniu sau două.

McKinsey estimează că doar 72% dintre specialiști cred că un astfel de computer va fi gata până în 2035, în timp ce IBM este mai optimistă și consideră că finalul acestui deceniu ar putea aduce primele sisteme comerciale stabile.

Dar atunci când momentul va veni, schimbările vor fi enorme. Calculul cuantic ar putea revoluționa:

• descoperirea de medicamente și terapii personalizate;
• dezvoltarea de materiale ultraușoare și rezistente;
• protecția și spargerea codurilor de securitate;
• simularea piețelor financiare la nivel global;
• transportul autonom și optimizarea rutelor;
• cercetările climatice și de mediu.

Un profesor de la Carnegie Mellon a descris perfect diferența: „Astăzi încercăm să facem operație pe creier cu o lingură și o furculiță. Calculul cuantic ne-ar putea oferi în sfârșit instrumentele potrivite.”

Calculul cuantic nu este o invenție futuristă pentru laboratoare izolate, ci un potențial punct de cotitură pentru întreaga societate. În timp ce AI transformă vizibil lumea de la un an la altul, revoluția cuantică se pregătește în liniște, în laboratoare ultra-răcite și camere în care orice vibrație poate distruge un experiment. Atunci când această tehnologie va deveni matură, impactul său ar putea eclipsa orice alt progres tehnologic al ultimelor decenii.