Revoltă după noile reguli UE: Facebook, YouTube, Microsoft și alți giganți tech blochează reclamele politice în loc să se conformeze
Noile reguli europene pentru transparența și direcționarea reclamelor politice au intrat în vigoare vineri, 10 octombrie 2025, iar efectul imediat a fost un val de critici: în loc să aplice standardele cerute, platformele mari au ales să oprească difuzarea reclamelor politice în Uniunea Europeană. Potrivit relatării din Politico, activiști și politicieni avertizează că „blackoutul” riscă să afecteze dezbaterea democratică și accesul publicului la informații, în timp ce Comisia Europeană insistă că legea nu interzice publicitatea politică, ci doar o face transparentă și responsabilă (sponsor, costuri, ce scrutin vizează, metode de targetare).
Ce impune, concret, noua lege
Regulamentul (UE) 2024/900 privind transparența și targetarea publicității politice cere ca anunțurile plătite să fie etichetate clar și să includă cine plătește, la ce scrutin sau proces legislativ se referă, cât costă și ce tehnici de direcționare sunt folosite. În plus, limitează micro-targetarea pe baza datelor sensibile, pentru a reduce manipularea și interferențele străine în alegeri, explică Comisia Europeană. Ghidurile de aplicare au fost publicate chiar săptămâna aceasta, cu puțin înainte de intrarea în vigoare, pentru a răspunde întrebărilor din industrie.
Exact aceste definiții ample – ce acoperă și campanii civice, de conștientizare sau fundraising – au fost criticate ca fiind prea largi, riscând să includă și „issue-based ads” (teme precum climă, migrație, drepturi civile). De aici și alegerea unor platforme de a suspenda categoria, în loc să construiască rapid noile procese de conformare.
Cum au reacționat platformele: de la Meta și Google la Microsoft
Meta a anunțat încă din iulie că, de la începutul lui octombrie, oprește în UE reclamele politice, electorale și pe „teme de interes public”, invocând incertitudini juridice și costuri operaționale la scară. Decizia nu afectează conținutul politic organic, dar oprește promovarea plătită.
Google (inclusiv YouTube) a comunicat din noiembrie 2024 că va înceta să servească reclame politice pentru utilizatorii din Uniunea Europenă, invocând definiția prea largă și dificultatea de a identifica uniform conținutul politic în toate jurisdicțiile. Odată cu intrarea în vigoare a legii, compania a implementat efectiv „blackoutul” în bloc, notează The Verge.
Microsoft, la rândul ei, a înăsprit politicile în Europa și a blocat publicitatea pe „issue-based” – un pas care, în practică, restrânge considerabil spațiul pentru mesaje de campanie plătite. Această închidere sincronizată a dus la temeri privind avantajarea actorilor cu audiențe organice mari și la îngreunarea intrării „noilor veniți” în arena politică. (Confirmări de context: comunicatele companiilor și rezumatele de politică sunt publice.)
Efecte secundare: pluralism mai slab și memorie digitală mai scurtă
Un punct cheie din Politico este pierderea de informație: închiderea bibliotecilor de transparență sau restrângerea lor lasă cercetătorii și jurnaliștii cu mai puține date despre cine a plătit, cât și pe cine a vizat. Google susține că o parte din informații rămân disponibile în paginile generale de publicitate, însă fără granularitatea și retenția de dinainte; în plus, DSA are propriile cerințe de arhivare, mai limitative ca detaliu. Consecința practică este o „memorie politică” online mai subțire, exact când societatea ar avea nevoie de mai multă vizibilitate asupra campaniilor.
În același timp, Comisia Europeană, citată de Euronews.com, reiterează că regulamentul „nu interzice reclamele politice” și că poartă discuții cu platformele pentru a atenua efectele neintenționate; în 2026 este prevăzut un exercițiu de „lessons learned” pentru ajustări. Îngrijorările că blackoutul ar putea împinge atenția către mesaje mai extreme – cele „cu rizz”, cum le descriu unii observatori – deoarece conținutul moderat nu atinge organic masele fără un minim buget de promovare.
Ce urmează pentru campanii, ONG-uri și alegători
Pe termen scurt, actorii politici și civici se vor reorienta spre conținut organic, colaborări cu creatori și media clasică, însă costul atingerii publicului va crește. Pe termen mediu, mingea e în două terenuri: clarificările suplimentare ale Comisiei (pentru a face conformarea mai previzibilă) și disponibilitatea platformelor de a construi infrastructura necesară pentru etichetare, audit și biblioteci de transparență robuste. Dacă cele două condiții se aliniază, o revenire parțială a reclamelor politice în UE este plauzibilă; dacă nu, riscăm să rămânem cu o liniște artificială în zona plătită și cu un peisaj informațional mai polarizat.