Rețelele sociale afectează concentrarea copiilor: studiul care arată legătura directă cu simptomele de ADHD

Noile cercetări ridică un semnal de alarmă extrem de puternic asupra impactului rețelelor sociale asupra sănătății cognitive a copiilor. Într-o lume în care telefoanele, tabletele și laptopurile sunt prezente în fiecare colț al vieții de zi cu zi, efectele acestui consum digital nu mai pot fi ignorate. Un studiu amplu realizat de Karolinska Institute din Suedia și Oregon Health & Science University arată că expunerea prelungită la social media este corelată direct cu apariția simptomelor de deficit de atenție, unul dintre principalele elemente asociate tulburării ADHD.

Comparativ cu vizionarea programelor TV sau cu jocurile video, consumul de social media s-a dovedit a fi singurul tip de activitate digitală asociat consistent cu problemele de concentrare. Rezultatele arată nu doar o tendință îngrijorătoare, ci și o posibilă explicație pentru creșterea accelerată a numărului de diagnostice ADHD în rândul copiilor din SUA.

Studiul care schimbă perspectiva asupra consumului digital la copii

Cercetarea publicată în Pediatrics Open Science a urmărit 8.324 de copii cu vârste între 9 și 10 ani pe parcursul a patru ani, analizând modul în care aceștia folosesc social media, televizorul și jocurile video. Copiii și-au raportat propriile obiceiuri digitale, în timp ce părinții au evaluat nivelul de atenție și semnele de hiperactivitate.

Concluzia a fost clară: social media reprezintă un factor distinctiv în apariția dificultăților de concentrare. Profesorul Torkel Klingberg, coautor al studiului, explică faptul că rețelele sociale generează un flux continuu de întreruperi — notificări, mesaje, reacții — care fragmentează atenția și reduc capacitatea copiilor de a se concentra pe o singură activitate.

Crăciun cu Ramon, filmul care face furori în această lună, îți poate aduce și premii. Iată cum!

Zodiile pentru care viața ia o turnură neașteptată după jumătatea lunii decembrie. Apar schimbări importante pentru mulți nativi

Un aspect important scos la iveală este creșterea masivă a timpului petrecut pe social media. De la doar 30 de minute pe zi la începutul studiului, copiii au ajuns, în medie, la 2,5 ore pe zi în doar patru ani. Această creștere a coincis cu intensificarea simptomelor de neatenție. În contrast, jocurile video și programele TV nu au generat aceeași asociere, sugerând că ritmul specific al rețelelor sociale este cel care perturbă în mod direct funcțiile cognitive.

Social media afectează atenția, dar nu hiperactivitatea: ce înseamnă acest lucru

Unul dintre cele mai interesante rezultate ale studiului este faptul că social media nu influențează simptomele de hiperactivitate. Cu alte cuvinte, efectul negativ este concentrat pe componenta de atenție, nu asupra comportamentului impulsiv sau hiperactiv. Această distincție este crucială, deoarece sugerează că utilizarea platformelor digitale poate produce un tip de deteriorare selectivă a funcțiilor cognitive.

O altă concluzie esențială este absența unei relații inverse: copiii care prezentau deja simptome de ADHD la început nu au devenit mai activi pe rețelele sociale. Aceasta indică faptul că nu dificultățile de atenție determină consumul crescut de social media, ci invers — expunerea la social media amplifică problemele cognitive.

Deși efectele sunt mici la nivel individual, impactul devine semnificativ la nivel de populație, mai ales în contextul în care rata diagnosticelor ADHD în SUA este în plină ascensiune. În 2024, unul din nouă copii americani trăia cu un diagnostic de ADHD, ceea ce reprezintă peste șapte milioane de copii și adolescenți. Creșterea față de 2016 este semnificativă, iar cercetătorii sugerează că expunerea intensă la social media ar putea reprezenta o parte a explicației.

Chiar dacă studiul nu stabilește o relație de cauzalitate absolută, autorii subliniază că rezultatele sunt suficiente pentru a provoca o reevaluare a modului în care copiii sunt expuși la mediul digital. Rețelele sociale sunt construite pentru a capta atenția și a stimula comportamentul repetitiv, iar acest mecanism poate afecta modul în care creierul tinerilor procesează informația.

Un alt element de analizat este faptul că aplicațiile precum TikTok și Snapchat, menționate în studiu, operează prin fluxuri rapide, cu stimuli vizuali și auditivi constanți. Această „furtună senzorială” fragmentează atenția și antrenează mintea în direcția unui consum superficial, în detrimentul concentrării susținute.

Cercetătorii recomandă o discuție deschisă între părinți și copii privind timpul petrecut pe rețelele sociale și stabilirea unor limite clare care să susțină dezvoltarea cognitivă sănătoasă. Deși nu toate efectele sunt imediate, acumularea lor în timp poate influența semnificativ capacitatea de concentrare, performanța școlară și modul în care copiii procesează informațiile.

Creșterea consumului de social media la copii este o realitate care cere atenție și responsabilitate. Studiul oferă dovezi puternice că platformele sociale nu sunt doar o formă de distracție, ci și un factor care poate afecta funcțiile mentale esențiale. Într-un peisaj digital în continuă expansiune, înțelegerea acestor riscuri devine o parte esențială din protejarea sănătății cognitive a generațiilor tinere.