Reporter NYT dă în judecată Google, xAI și OpenAI pentru antrenarea AI pe cărți protejate

Un nou proces din SUA mută din nou reflectorul pe una dintre cele mai controversate întrebări ale momentului: ce au voie să „înghită” modelele de inteligență artificială atunci când sunt antrenate și cine plătește nota, dacă materialele folosite sunt protejate de drepturi de autor.

John Carreyrou, reporter de investigație la The New York Times și autorul cărții „Bad Blood”, a intentat un proces la un tribunal federal din California împotriva mai multor companii din zona AI, acuzându-le că au folosit fără permisiune cărți protejate pentru a-și antrena chatboturile. Acțiunea este importantă nu doar prin numele reclamantului, ci și pentru lista de pârâți și pentru strategia juridică aleasă.

Procesul a fost depus pe 22 decembrie 2025, în California, de John Carreyrou împreună cu alți cinci scriitori. În plângere, reclamanții acuză xAI (compania lui Elon Musk), Anthropic, Google, OpenAI, Meta și Perplexity că le-ar fi „piratat” cărțile și le-ar fi introdus în seturi de antrenare pentru modele lingvistice mari (LLM), adică sistemele care stau la baza chatboturilor și a altor produse comerciale.

Un element care iese în evidență este faptul că acesta este primul caz de acest tip în care xAI apare explicit pe lista acuzaților, într-un val de litigii tot mai amplu legate de drepturile de autor și antrenarea AI. Pe scurt, miza nu mai este doar dacă un model poate „citi” opere protejate pentru a învăța, ci dacă aceste companii au folosit copii obținute fără autorizație și dacă au transformat acel conținut într-un avantaj comercial, fără compensarea creatorilor.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Până la momentul relatării, purtătorii de cuvânt ai companiilor vizate nu au oferit un răspuns public pe fondul acuzațiilor, potrivit informațiilor apărute în presa internațională.

De ce refuză autorii un proces colectiv și ce spun despre „înțelegeri ieftine”

Spre deosebire de multe alte acțiuni similare, reclamanții nu cer ca dosarul să devină un proces colectiv (class action). Argumentul lor este că procesele colective ar tinde să favorizeze inculpații, pentru că le permit să negocieze o singură înțelegere care „închide” multe pretenții deodată, uneori la valori pe care autorii le consideră prea mici raportat la amploarea încălcării.

În plângere este invocată și o înțelegere majoră dintr-un litigiu separat: acordul de 1,5 miliarde de dolari încheiat de Anthropic într-un proces colectiv intentat de autori, despre care reclamanții susțin că ar lăsa, în practică, câștiguri relativ mici per operă comparativ cu plafonul maxim de despăgubiri statutare invocat în discuțiile publice (150.000 de dolari per operă, în anumite condiții, conform legislației americane). Ideea centrală este că o sumă mare „la pachet” nu înseamnă automat compensații pe măsura prejudiciului pentru fiecare autor, mai ales după împărțirea către numeroși reclamanți și după costurile juridice.

Acest detaliu explică și tonul procesului: reclamanții încearcă să obțină mai mult control asupra negocierii și, implicit, asupra valorii fiecărei pretenții. În logica lor, dacă un model a fost alimentat cu cărți întregi, nu cu fragmente, atunci discuția despre „transformare” și „fair use” nu ar trebui să stingă ușor mii de revendicări, mai ales când apar suspiciuni că sursa a fost pirateria.

Dosarul în context: valul de procese AI și implicațiile pentru industrie

Procesul lui Carreyrou se adaugă unei serii de litigii în care scriitori, artiști și alți deținători de drepturi contestă modul în care marile companii au construit seturile de antrenare pentru modele. În paralel cu procesele împotriva unor nume consacrate din AI, au apărut acțiuni și contra altor companii mari din tehnologie, semn că tema nu mai este o dispută de nișă, ci o bătălie care poate redesena regulile industriei.

Dincolo de acuzația propriu-zisă, dosarul atrage atenția și prin detaliile de culise. Plângerea este depusă de avocați ai firmei Freedman Normand Friedland, iar unul dintre numele menționate în relatarea publică este Kyle Roche, un avocat care a mai fost în centrul atenției în litigii similare. Într-o audiere din noiembrie dintr-un alt dosar legat de Anthropic, judecătorul districtual William Alsup a criticat tacticile unei firme asociate, într-o discuție despre autori care ar fi renunțat la o înțelegere pentru a căuta una „mai avantajoasă”. În acest nou proces, Carreyrou este prezentat ca fiind foarte vocal în privința ideii că folosirea cărților pentru a construi sisteme AI ar fi „păcatul originar” al unor companii din domeniu.

În plan practic, astfel de litigii pot împinge industria către mai multă transparență privind proveniența datelor, către licențiere explicită cu editori și autori sau către seturi de antrenare mai curate, documentate. În același timp, procesele vor testa limitele apărării bazate pe „fair use” în SUA și vor influența cât de scump devine, de fapt, să construiești modele competitive. Iar faptul că nume mari sunt grupate în aceeași plângere arată că disputa nu mai este despre un singur produs, ci despre o practică de piață care, dacă se dovedește ilegală, poate genera costuri uriașe și schimbări structurale.