Relația dintre creierul uman și valurile de căldură din zilele noastre: cum afectează schimbările climatice sănătatea mintală a omului

Valurile de căldură tot mai frecvente influențează modul în care funcționează creierul, crescând riscul de boli neurologice și tulburări comportamentale.

Schimbările climatice nu înseamnă doar temperaturi crescute și fenomene meteo extreme, ci și efecte directe asupra sănătății creierului.

Numeroase cercetări arată că expunerea prelungită la căldură intensă poate agrava afecțiuni neurologice, influența dispoziția și chiar declanșa episoade grave de sănătate mintală.

Un caz relevant este cel al lui Jake, un copil diagnosticat cu Sindromul Dravet, o formă rară de epilepsie ce afectează aproximativ unul din 15.000 de copii, scrie BBC.

Crizele epileptice ale acestuia se intensifică în timpul zilelor caniculare, obligând familia să recurgă la soluții continue de răcire.

Medici precum Sanjay Sisodiya, neurolog la University College London, confirmă că numeroase afecțiuni, de la epilepsie și scleroză multiplă până la migrene și accidente vasculare cerebrale, sunt agravate de temperaturile extreme.

Cum reacționează creierul la suprasolicitarea termică

Creierul este un organ sensibil la variațiile de temperatură. Deși, în mod normal, temperatura lui este cu puțin peste cea a corpului, mecanisme complexe mențin acest echilibru prin circulația sângelui. Însă în condiții de căldură excesivă, aceste mecanisme pot fi depășite, ceea ce duce la dereglări.

Celulele nervoase și moleculele care transmit informații între ele funcționează optim doar într-un interval restrâns de temperatură.

Atunci când acest echilibru este perturbat, apar consecințe precum decizii greșite, iritabilitate sau risc crescut de convulsii.

Mai mult, anumite medicamente foolosite în tratarea bolilor neurologice sau psihiatrice pot afecta capacitatea organismului de a regla temperatura, expunând pacienții la pericolul de hipertermie.

Datele statistice arată că în timpul valului de căldură din 2003, aproximativ 7% dintre decesele suplimentare au fost cauzate direct de probleme neurologice. Fenomene similare au fost observate și în Regatul Unit, în vara anului 2022.

Riscuri crescute pentru vârstnici, copii și femei însărcinate

Impactul căldurii nu se limitează doar la cei deja diagnosticați cu boli neurologice. Vârstnicii și persoanele cu demență au dificultăți suplimentare de adaptare: pot uita să consume lichide, să evite expunerea la soare sau să își ajusteze mediul de locuit.

În plus, cercetările arată o creștere a incidenței accidentelor vasculare cerebrale în zilele caniculare, cu peste 10.000 de decese suplimentare anual la nivel global.

Femeile însărcinate și nou-născuții reprezintă un alt grup vulnerabil. Studiile indică o asociere între valurile de căldură și creșterea riscului de nașteri premature, ceea ce poate afecta dezvoltarea neurologică a copiilor.

De asemenea, temperaturile ridicate facilitează răspândirea țânțarilor purtători de virusuri precum Zika sau dengue, ce pot provoca tulburări grave la nivel cerebral.

Pe măsură ce planeta se încălzește, aceste efecte se vor intensifica, afectând nu doar pacienții cu boli neurologice, ci și populația generală.

Specialiștii avertizează, de altfel, că identificarea persoanelor cele mai vulnerabile și implementarea unor strategii de protecție, precum sisteme de avertizare timpurie sau programe de sprijin pentru grupurile expuse, vor deveni esențiale.