Creatură bizară descoperită conservată intact în chihlimbar de 99 de milioane de ani uimește oamenii de știință

O descoperire paleontologică remarcabilă a ieșit la lumină din adâncurile timpului: o insectă minusculă, dar extrem de neobișnuită, păstrată cu totul intactă în chihlimbar timp de aproape 100 de milioane de ani, îi lasă fără cuvinte pe cercetători. Este vorba despre o viespe parazită preistorică, botezată Sirenobethylus charybdis, care trăia în perioada Cretacică, în același timp cu dinozaurii, și care prezintă o caracteristică anatomică fără precedent în lumea insectelor.

O viespe cu o „capcană de Venus” în abdomen

Specia a fost identificată pe baza a 16 fosile conservate perfect în chihlimbar provenit din Myanmar, iar cercetătorii au fost uluiți de o structură mobilă situată în zona abdomenului, ce seamănă izbitor cu o capcană de tip Venus flytrap, planta carnivoră cunoscută pentru frunzele sale care se închid rapid la atingere, scrie journal BMC Biology Această structură unică pare să fi avut un rol esențial în modul în care viespea își reproducea specia.

„Când am privit primul exemplar, am crezut că e o bulă de aer”, a declarat Lars Vilhelmsen, entomolog și coautor al studiului, pentru CNN. „Dar apoi am examinat mai multe fosile și am realizat că era parte din anatomia insectei – un mecanism mobil, pe care probabil îl folosea pentru a prinde altă insectă.”

Sirenobethylus charybdis, o specie de viespe care a trăit în urmă cu 99 de milioane de ani, a fost descoperită conservată în chihlimbar. (credit foto Qiong Wu)

Parazitism ingenios și comportamente care sfidează înțelegerea actuală

Cercetătorii cred că această viespe nu folosea capcana pentru a ucide, ci pentru a imobiliza alte insecte de dimensiuni similare, în care își injecta ouăle. Ulterior, larvele ar fi crescut în interiorul sau pe corpul gazdei, hrănindu-se cu ea până la consumarea completă – un comportament cunoscut drept parazitism, întâlnit și la unele specii de viespi actuale, cum ar fi „viespile-cucoș”.

Bicarbonatul şi oţetul desfundă ţevile, însă un alt ingredient banal face minuni în casa ta. Costă 15 lei kilogramul

Schimbare importantă la Survivor 2025. Revin concurenţii eliminaţi, anunţul lui Daniel Pavel a picat ca o bombă pentru cei rămaşi în competiţie

Această adaptare însă este fără precedent. Niciun alt exemplar din lumea insectelor nu prezintă un mecanism similar. De fapt, oamenii de știință au fost nevoiți să caute analogii în regnul vegetal pentru a înțelege posibila funcție a acestui „organ-trapă”.

„Este ceva cu totul neașteptat”, a spus Vilhelmsen. „Nu avem un analog modern clar în lumea insectelor. E o adaptare care pur și simplu sfidează imaginația.”

O nouă enigmă a Cretacicului

Specia a fost denumită Sirenobethylus charybdis, un nume inspirat din mitologia greacă, unde Scylla și Charybdis erau două creaturi marine monstruoase care pândesc navigatorii. Această „viespe a groazei” se alătură unei liste tot mai lungi de specii fosile descoperite în chihlimbar din Myanmar, o regiune care a oferit în ultimele decenii fosile excepționale, de la cozi de dinozaur cu pene, la furnici infernale și păianjeni mamă cu puii lor.

Totuși, astfel de descoperiri nu sunt lipsite de controverse. După lovitura de stat militară din Myanmar din 2021, mai mulți cercetători au cerut un moratoriu asupra studiilor care implică chihlimbar din regiune, din motive etice legate de lanțurile de aprovizionare și exploatarea resurselor.

Fosilele studiate în acest caz au fost donate de un colecționar unui laborator de la Universitatea Normală din Beijing în 2016, înainte de izbucnirea crizei politice.

Încă o dovadă că natura a fost (și rămâne) de neimaginat

Entomologul Phil Barden, care nu a fost implicat în studiu, a descris viespea ca pe un „ciudat cretacic” și a subliniat că aceasta este o dovadă vie – chiar dacă fosilizată – că evoluția a explorat rute mult mai diverse decât cele păstrate astăzi în natură.

„Avem aproape un milion de specii de insecte cunoscute în prezent, dar iată că tot mai descoperim forme de viață complet ieșite din tiparele noastre”, a declarat Barden.

Ipoteza cercetătorilor privind mecanismul de prindere este considerată plauzibilă, dar rămâne parțial speculativă. Unele semne sugerează că structura ar fi putut avea și alte funcții – de exemplu, detectarea prăzii sau chiar implicarea în procesul de reproducere, întrucât toate exemplarele descoperite sunt femele.

O reconstrucție a exemplarului Sirenobethylus charybdis ilustrează bizara structură de prindere a viespei. (credit ilustrație Xiaoran Zuo)

O fereastră în timp

Fosilele din chihlimbar reprezintă una dintre cele mai valoroase surse de informație despre ecosistemele preistorice, oferind o imagine tridimensională aproape perfectă a organismelor de acum milioane de ani. Sirenobethylus charybdis se alătură astfel unei „galerii” de creaturi fascinante care, odată cu avansul tehnologiei, permit reconstituirea unui trecut care continuă să ne surprindă cu complexitatea și bizareriile sale.

Este o descoperire care ne amintește că natura, în toate epocile sale, a fost mereu mai inventivă decât ne putem imagina.