Războiul actual împotriva științei: cine îl alimentează și de ce contează pentru viitorul planetei

La un sfert de secol de la începutul mileniului, semnele crizei climatice și ale fragilității sistemelor de sănătate publică sunt evidente: valuri de căldură, incendii imposibil de controlat, pandemii și dezinformare accelerată de noile tehnologii. În acest context, climatologul Michael E. Mann și medicul și cercetătorul în vaccinuri Peter J. Hotez au publicat volumul „Science Under Siege”, o analiză detaliată a forțelor care subminează știința și pun în pericol civilizația însăși.

Cartea lor este atât o cronică a atacurilor asupra comunității științifice, cât și un apel la mobilizare. Cei doi autori explică de ce opoziția organizată față de dovezile științifice nu este o întâmplare, ci o strategie politică și economică cu rădăcini vechi.

Michael Mann, cunoscut pentru celebrul grafic „crosa de hochei” care arată creșterea abruptă a temperaturilor globale după 1900, a fost de ani buni o țintă a negaționiștilor climatici. Peter Hotez, autor al unui vaccin anti-COVID ieftin și distribuit la scară largă în India și Indonezia, s-a confruntat cu atacuri și amenințări similare din partea celor care contestă vaccinurile.

Deși provin din domenii diferite, ambii descriu același scenariu: mai întâi negarea existenței problemei (fie ea încălzire globală sau virus mortal), apoi minimalizarea riscurilor, iar în final transformarea oamenilor de știință în inamici publici care ar dori să „fure libertatea” cetățenilor – fie că vorbim de dreptul de a refuza un vaccin, fie de libertatea de a conduce SUV-uri sau de a consuma produse poluante.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Autorii avertizează că aceste tactici împiedică adoptarea unor măsuri colective urgente și cresc diviziunile sociale, exact când este nevoie de coeziune pentru a contracara schimbările climatice și viitoarele pandemii.

Cele cinci forțe ale antistiinței, după Mann și Hotez

În viziunea celor doi cercetători, campaniile împotriva științei sunt susținute de cinci categorii interconectate:

1. Plutocrații și comitetele lor politice, care finanțează mișcări menite să blocheze reglementările.
2. Petrostatele și politicienii poluatori, interesați să mențină dependența de combustibili fosili.
3. Profesioniștii falși sau venali – medici ori profesori dispuși să răspândească informații înșelătoare pentru bani sau influență.
4. Propagandiștii, inclusiv influenceri și realizatori de podcasturi, care amplifică mesajele.
5. Presa complice, care, prin senzaționalism sau partizanat, dă legitimitate dezinformării.

Această mașinărie, spun autorii, a fost perfecționată în timp. Exemplele istorice merg de la politicile agricole catastrofale impuse de Stalin, până la strategiile moderne de lobby împotriva legislației climatice și a campaniilor de vaccinare. Nume precum Elon Musk, Vladimir Putin, Rupert Murdoch sau Donald Trump sunt menționate ca actori capabili să joace mai multe roluri în această rețea.

Soluția propusă: acțiune politică și implicare civică

Deși „Science Under Siege” descrie un peisaj sumbru, Mann și Hotez insistă că există o cale de ieșire: mobilizarea politică a cetățenilor. Ei susțin că numai o participare masivă la vot, în sprijinul liderilor care pun interesul public mai presus de profitul corporatist, poate opri atacurile asupra științei. Fără schimbare politică, avertizează autorii, eforturile individuale nu vor fi suficiente pentru a contracara schimbările climatice sau noile pandemii.

Cartea subliniază și un paradox: deși oamenii de știință au reușit să explice fenomene complexe și să creeze soluții precum vaccinuri salvatoare sau tehnologii de energie curată, tocmai aceste realizări îi transformă în ținte. Pentru regimurile și grupurile care își bazează puterea pe dezinformare, discreditarea științei este primul pas către controlul opiniei publice și menținerea status quo-ului economic.

Mann și Hotez concluzionează că viitorul planetei depinde de capacitatea noastră de a „înfrânge forțele întunecate ale antistiinței”. Fără un efort colectiv – de la educație și comunicare științifică până la presiune asupra politicienilor – riscul nu este doar degradarea mediului sau apariția unor boli noi, ci „prăbușirea civilizației așa cum o cunoaștem”.

Prin „Science Under Siege”, cei doi cercetători nu doar documentează un război împotriva adevărului, ci oferă și un apel clar la acțiune: să apărăm știința pentru a ne apăra viitorul.