Rămasă orfană de mamă la 5 ani, Didina s-a luptat pentru drepturile femeilor și a construit școli pentru fete, cămine, spitale și biserici. Povestea prințesei Alexandrina Cantacuzino, nora ”Nababului”
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/03/Ramasa-orfana-de-mama-la-5-ani-Didina-s-a-luptat-pentru-drepturile-femeilor-si-a-construit-scoli-pentru-fete-camine-spitale-si-biserici.-Povestea-printesei-Alexandrina-Cantacuzino-nora-Nababului.jpeg)
- Fata cu sânge albastru rămasă orfană de mamă de la 5 ani
- S-a căsătorit cu fiul Nababului Cantacuzino, care s-ar fi sinucis din pricina unei boli cumplite
- Lupta pentru drepturile femeilor
- Realizări impresionante în educație și asistență socială
- Devotament în timpul Primului Război Mondial și reprezentarea româncelor la Washington
- ”Cea mai bună oratoare a Europei”
Prințesa Alexandrina Cantacuzino, nora Nababului, fiica locotenentului Theodor Pallady, a intrat în istoria neamului românesc drept una dintre cele mai strălucite reprezentante ale feminismului în România. Supranumită ”Cea mai bună oratoare a Europei”, Didina s-a luptat, în perioada interbelică, pentru emanciparea femeilor. A construit spitale, cămine, biserici și instituții de învățământ pentru urmașele Evei, apărând drepturile femeilor la nivel internațional.
Fata cu sânge albastru rămasă orfană de mamă de la 5 ani
Alexandrina Cantacuzino, poreclită Didina, s-a născut pe 20 septembrie 1876, la conacul familiei Pallady. Tatăl său, locotenentul Theodor Pallady, fusese un erou al Războiului de Independență, iar mama sa, Alexandrina Krețulescu, provenea dintr-o familie de boieri cu tradiție.
Viața micuței Didina a fost zdruncinată la doar cinci ani, când mama sa, Alexandrina Kretzulescu, a murit. A fost crescută de o mătușă din familia Ghica și trimisă să studieze în Franța, unde a primit o educație aleasă, formându-se intelectual și cultural la cele mai înalte standarde.
Această educație avea să o pregătească pentru drumul pe care avea să-l urmeze: lupta pentru drepturile, libertățile și emanciparea femeilor românce.
S-a căsătorit cu fiul Nababului Cantacuzino, care s-ar fi sinucis din pricina unei boli cumplite
Didina s-a căsătorit cu Grigore Gheorghe Cantacuzino, al treilea fiu al celebrului „Nabab”, unul dintre cei mai bogați români ai vremii. Deși avea o situație materială excelentă, Griguță era un om controversat.
Era perceput ca o fire introvertită, uneori dificilă, iar afacerile sale nu erau întotdeauna privite cu ochi buni.
Un episod controversat l-a reprezentat vânzarea Editurii Minerva unui consorțiu german, chiar în timpul ocupației germane din Primul Război Mondial. Această afacere a fost considerată un act de trădare, ceea ce i-a adus oprobriul public.
Didina și Grigore au avut trei fii, născuți între 1900 și 1905, dar căsnicia lor nu a fost una fericită. În 1930, Grigore Cantacuzino a murit la doar 58 de ani, în circumstanțe neclare.
Unele surse susțin că s-a sinucis, altele că ar fi fost asasinat. Un ziar parizian relata că acesta s-ar fi împușcat din cauza unei boli incurabile.
”Didina a fost căsătorită cu Grigore Gheorghe Cantacuzino, al treilea fiu al Nababului. Născut în 1872, Grigore se stinge în 1930 fără să se fi bucurat de prea multă simpatie. Maruca Enescu Cantacuzino îl descrie ca pe “un caracter foarte închis, cu o fire mai certăreață, mai frământată decât frații și surorile sale.
Afacerile lui Grigore Cantacuzino intră în conflict cu sentimentul național atunci când, în calitate de proprietar, vinde Editura Minerva unui consorțiu german în plin război și în plină ocupație.
Așadar, banii Cantacuzinilor puneau la dispoziția inamicului un bun instrument de propagandă, ceea ce era de neiertat. Alexandrina Cantacuzino, “bogată și inteligentă (..) avea să-l depășească în continuare pe soțul ei, cu marcanta ei personalitate.”, scrie Maria Cantacuzino-Enescu în Memorii”. (Sursa, “Povești din Bellu”, Cristiana Trică, Editura Vremea, 2022, pg. 53-54).
Rămasă văduvă, Didina nu s-a mai recăsătorit niciodată, preferând să se concentreze asupra responsabilităților sale civice și sociale.
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/03/Griguta-Cantacuzino-alaturi-de-sotia-lui-Alexandrina.-Foto-arhiva-Radio-Romania-Actualitati.jpg)
Griguță Cantacuzino, alături de soția lui, Alexandrina. Foto arhivă Radio România Actualități
Lupta pentru drepturile femeilor
Alexandrina Cantacuzino a fost o figură emblematică a mișcării feministe din România. A fost implicată în numeroase organizații care susțineau drepturile femeilor, printre care: Asociația Casa Femeii, Solidaritatea, Țesătoarea, Uniunea Intelectuală Română și Mica Înțelegere Feminină.
A militat pentru egalitatea dintre soți, considerând că munca femeii în gospodărie trebuie recunoscută și remunerată. De asemenea, a atacat monopolul politic al bărbaților, cerând drepturi civile și politice pentru femei.
Discursurile sale erau pline de pasiune, motiv pentru care a fost considerată „cea mai bună oratoare a Europei”. Prințesa Alexandrina Cantacuzino credea în egalitatea dintre soți și cerea ca munca femeii în gospodărie să fie tratată ca o profesie plătită.
A atacat monopolul bărbatului în politică și a cerut drepturi civile și politice pentru femei, oferind un discurs înălțător și mobilizator, care se centra pe educație, muncă și credință.
Realizări impresionante în educație și asistență socială
Prin intermediul Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor Române (SONFR), Didina a sprijinit educația fetelor și a pus bazele mai multor instituții:
- 2 școli pentru fete
- 17 grădinițe
- 22 de biblioteci publice
- Cămine pentru fete nevoiașe
- Cantine sociale
- Spitale
SONFR a primit sprijin financiar din partea familiei Cantacuzino și ajutor din partea lui Spiru Haret, Ministrul Educației de atunci.
Devotament în timpul Primului Război Mondial și reprezentarea româncelor la Washington
Când Bucureștiul a fost ocupat de trupele germane, Alexandrina Cantacuzino nu a fugit din țară, ci a ales să rămână și să se implice activ în ajutorarea răniților.
A transformat Institutul de Fete într-un spital de campanie, organizând peste 100 de camere de tratament, trei servicii de chirurgie, patru săli de pansamente, spălătorii, capelă și chiar un cinematograf pentru răniți.
Peste 3.200 de soldați români și 120 de ofițeri au fost tratați în instituția organizată de ea. Didina Cantacuzino nu s-a limitat doar la activitatea națională, ci a dus cauza femeilor românce și peste hotare.
A călătorit în Canada și Statele Unite, participând la Congresul Comitetului Internațional al Femeilor de la Washington, în 1925. Acolo, a fost aleasă vicepreședinte al Consiliului, primind susținere din partea a 30 de țări.
”Căsătoriile se fac și se desfac foarte repede. Femeea domnește acolo, Legile sunt toate făcute spre ocrotirea ei, Una din ele îmi spunea: “Aici nu sunt regi, ci numai regine”. Fata tânără e liberă, iese și petrece cu tineri.
Dânșii au dreptul s-o sărute, fără ca părinții să aibă ceva de zis, însă dacă ar necinsti-o sunt siliți la căsătorie sau condamnați la închisoare (..). În privința căsniciei și a vieții familiale, părerile sunt iarăși împărțite, dar se poate spune că bărbatul lucrează ca o mașină pentru a produce bani.
Femeea trăiește alături de soț, este camaradul de business, adică de afaceri, părtașă la câștiguri și la pierderi. Iubirea, care la noi în vechea Europa mai joacă un mare rol, acolo nu are vreme să se înfiripeze.
Te însori, te desparți, iar te căsătorești, acestea sunt lucruri neînsemnate. Munca, producția, creațiunea, banul, acestea formează rostul vieții”. (Sursa prof. Anemari Monica Negru, “Alexandrina Cantacuzino și mișcarea feministă din anii interbelici”, Editura Cetatea de Scaun, 2015).
În 1929, Alexandrina Cantacuzino a înființat primul partid independent al femeilor, Gruparea Femeilor Române (GFR), cu scopul de a educa femeile pentru a putea participa activ în viața publică.
Din păcate, partidul a fost interzis de Regele Carol al II-lea în același an, iar Didina a fost izolată la domiciliu aproape un an.
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/03/Alexandrina-Cantacuzino-presedinta-Societatii-Nationale-a-Femeilor-Ortodoxe-din-Romania-alaturi-de-membrele-aceste-organizatii.-Sursa-Fototeca-Ortodoxiei-Romanesti-via-Ziarul-Lumina.jpg)
Alexandrina Cantacuzino, președinta Societății Naționale a Femeilor Ortodoxe din România, alături de membrele aceste organizații. Sursă Fototeca Ortodoxiei Românești via Ziarul Lumina
”Cea mai bună oratoare a Europei”
Eforturile sale nu au fost în zadar. În 1938, femeile din România au primit dreptul de a vota și de a fi alese în Parlament, un succes la care Alexandrina Cantacuzino a contribuit esențial.
Nora Nababului, supranumită ”Cea mai bună oratoare a Europei”, a fost una dintre cele mai puternice voci pentru emanciparea femeilor, iar viziunea sa modernă asupra societății a fost revoluționară pentru acea vreme.
Într-un articol publicat în revista „Viața Femeii” din 1912, un manifest feminist sublinia nevoia de recunoaștere a drepturilor femeilor:
„Noi cerem, și suntem în cel mai mare drept a cere, ca fata și femeia să nu fie doar un obiect de plăcere și decor pentru bărbați, ci să i se respecte și recunoască aceleași drepturi la îndeplinirea dorințelor și aspirațiilor sale intelectuale, artistice, etc.”, declara prințesa Alexandrina Cantacuzino, potrivit B365.
Alexandrina Cantacuzino s-a stins din viață în 1944, lăsând în urmă o moștenire impresionantă. Mormântul ei a fost redescoperit abia în 2016, în apropierea impunătorului cavou al familiei Cantacuzino din Cimitirul Bellu.
Prin curajul, inteligența și devotamentul său, Didina a rămas una dintre cele mai importante figuri feminine din istoria României. Activitatea sa a avut un impact major asupra societății, iar lupta ei pentru drepturile femeilor continuă să inspire generațiile de astăzi.