Problemele cu care se confruntă românii care și-au făcut buletine electronice. Unde apar cele mai frecvente erori
Introducerea noilor cărți electronice de identitate (CEI) ar fi trebuit să marcheze un pas important spre modernizarea administrației publice din România. În realitate, însă, pentru mulți cetățeni – în special pentru studenți – procesul de digitalizare a venit la pachet cu bariere neașteptate. În loc să simplifice procedurile, aceste documente au scos la iveală lipsuri majore în infrastructura instituțiilor publice și au adâncit birocrația.
Obstacole pentru posesorii de CEI
Categoria cel mai puternic afectată este cea a studenților, care se bazează zilnic pe transportul public. Pentru a beneficia de reducerile la mijloacele de transport, operatorii trebuie să verifice adresa de domiciliu a solicitantului. Problema apare în cazul buletinelor electronice: adresa nu mai este vizibilă pe document, ci este stocată pe cip.
În lipsa echipamentelor capabile să citească informațiile, tinerii sunt obligați să prezinte suplimentar un certificat de domiciliu în format fizic, emis de serviciile de evidență a populației. Astfel, ceea ce trebuia să fie un pas spre simplificare a devenit o sursă de drumuri inutile la ghișee, costuri suplimentare și pierdere de timp. Nemulțumirea este cu atât mai mare cu cât digitalizarea ar fi trebuit să reducă exact aceste proceduri complicate.
Problema nu se limitează la transport. Chiar și direcțiile de taxe și impozite refuză uneori folosirea cărții electronice, pe motiv că nu dispun de cititoare de cip. O astfel de situație a fost semnalată la Direcția de Taxe și Impozite Locale din Sectorul 3, unde cetățenii au fost obligați să aducă dovezi tipărite ale adresei, deși informațiile se află deja pe suportul digital al CEI.
Cazul nu este izolat: peste 500.000 de români dețin în prezent buletine electronice, însă numeroase instituții nu au achiziționat încă aparatura necesară pentru a le folosi, potrivit Digi24.
Soluție temporară de la MAI
Ministerul de Interne precizează că nu are atribuții directe în dotarea instituțiilor cu cititoare și software dedicate. Responsabilitatea revine fiecărei autorități locale sau centrale, ceea ce în practică a dus la situații inegale: unele primării sau instituții sunt pregătite, altele nu. Pentru a putea accesa datele de pe cip, este nevoie de un cititor special și de aplicația IDPLUGMANAGER, program care permite vizualizarea informațiilor despre domiciliu și reședință, autentificarea în sisteme informatice ale statului și semnarea electronică a documentelor.
Pentru a atenua problemele, Ministerul de Interne a introdus o soluție temporară: cetățenii pot obține rapid un certificat digital de atestare a domiciliului, disponibil online prin HUB-ul MAI. Totuși, pentru studenți și alte categorii care au nevoie de documente zilnic, această opțiune nu rezolvă complet inconvenientele.
Un proiect de hotărâre este deja pe masa Ministerului Transporturilor pentru a corecta situația, dar până când modificările legislative vor intra în vigoare, utilizatorii CEI rămân prinși într-o birocrație absurdă.