Primul caz de malarie în România. Cum s-ar fi infectat pacientul care nu a ieșit din țară

Un bărbat de 69 de ani, fără istoric de călătorii recente, a fost diagnosticat cu malarie în România, declanșând suspiciuni privind o posibilă transmitere locală. Cazul ridică semne de întrebare în rândul specialiștilor, mai ales că malaria a fost eradicată oficial din Europa în urmă cu peste șase decenii.

Un caz atipic, cu simptome neobișnuite și fără legătură cu zonele tropicale

Pacientul s-a prezentat în luna iunie la Spitalul „Victor Babeș” din București, unde a fost diagnosticat cu malarie, deși nu călătorise în afara țării în ultimii ani. Medicul Simin Aysel Florescu, director medical al instituției, a confirmat că infecția a fost depistată în urma analizelor și că nu există, deocamdată, o explicație clară a modului de transmitere.

„Diagnosticul este cert, numai că este diferit de toate malariile de până acum, care au fost cazuri de import clare, cu istoric de călătorie, cu tot traseul epidemiologic cunoscut, dar aici nu avem deloc. De aceea este o mare suspiciune legată de transmiterea locală”, a declarat dr. Florescu, citat de  Libertatea.

Cazul este cu atât mai ciudat cu cât bărbatul a ajuns la spital cu simptome digestive, nu cu cele tipice pentru malarie. „El a venit la spital pentru altceva, pentru niște scaune diareice. A fost o descoperire în cazul analizelor noastre”, a adăugat medicul.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Posibile căi de infectare: țânțari „importați” sau transmitere locală?

Mai mulți specialiști iau în calcul scenarii diferite privind sursa infectării. Dr. Adrian Marinescu, director medical al Institutului „Matei Balș”, sugerează că pacientul ar fi putut fi în preajma unei persoane care a călătorit în zone tropicale, fiind înțepat de un țânțar care a transmis parazitul Plasmodium.

„Nu e o legătură de călătorie pentru acea persoană, dar e clar că cineva care a călătorit a fost lângă acest pacient. Pacientul nu a călătorit, dar contactul este cu cineva care a călătorit și transmiterea s-a făcut prin țânțar”, a explicat dr. Marinescu.

Un alt scenariu plauzibil este cel formulat de medicul infecționist Carmen Dorobăț, care atrage atenția asupra posibilității ca insectele purtătoare de malarie să fi fost transportate accidental în România. „În aceste timpuri, când circulă avioane, cargo, valize, nu este exclus ca astfel de insecte să se transporte dintr-o zonă într-alta a globului”, a precizat aceasta.

În același timp, unii specialiști nu exclud posibilitatea ca anumiți țânțari autohtoni să fi suferit mutații genetice, devenind vectori ai malariei.

Dr. Virgil Musta, de la Spitalul de Boli Infecțioase din Timișoara, subliniază că „faptul că a fost un caz ne îngrijorează, pentru că, teoretic, înseamnă că contaminarea acestui pacient s-a întâmplat în România”, și cere o anchetă epidemiologică riguroasă.

O boală tropicală care se apropie de Europa

Chiar dacă malaria este cunoscută ca o afecțiune specifică regiunilor tropicale, specialiștii avertizează că schimbările climatice pot modifica această realitate. „Este un exemplu că s-ar putea ca bolile infecțioase, tropicale să devină și mai puțin tropicale odată cu încălzirea globală”, avertizează dr. Marinescu, referindu-se la precedentul creat de virusul West Nile, devenit între timp endemic în Europa.

De la eradicarea malariei în Europa în anii ’60, în România au fost raportate doar cazuri de import. Conform datelor Institutului Național de Sănătate Publică, din 2019 până în prezent au fost înregistrate peste 100 de cazuri, toate cu sursă identificată în afara țării.

Malaria este provocată de parazitul Plasmodium și transmisă exclusiv prin înțepătura țânțarului Anopheles. Nu este o boală contagioasă între oameni. Simptomele obișnuite includ febră, frisoane, transpirații, dureri de cap și musculare, însă în unele cazuri pot apărea icter, sângerări sau simptome digestive, așa cum s-a întâmplat și în cazul pacientului român.