Prima țară din Europa care renunță complet la numerar. Cumpărăturile se vor face fără cash
Albania a intrat în atenția întregii Europe după ce guvernul condus de premierul Edi Rama a anunțat un plan fără precedent: eliminarea totală a numerarului din economie. Țara balcanică ar urma să devină prima din Europa – și printre primele din lume – în care toate plățile se vor face exclusiv digital, fie prin card, aplicații mobile sau transferuri bancare.
De ce Albania vrea să renunțe la cash
Guvernul își motivează decizia prin dorința de a combate economia gri, estimată la aproape jumătate din PIB. „O economie modernă nu poate funcționa cu bani ascunși sub saltea și cu tranzacții care scapă oricărui control fiscal”, a declarat Rama. Argumentul principal este că dispariția banilor fizici ar reduce masiv evaziunea fiscală, ar limita spălarea banilor și ar crește veniturile statului din taxe și impozite.
Într-o regiune unde numerarul este încă rege, ideea pare aproape revoluționară. În cafenelele din Tirana, în taxiurile din Shkodër sau în micile magazine din Vlora, plățile cu bani fizici sunt nu doar preferate, ci adesea singura opțiune. Încercările de a achita cu cardul sau telefonul mobil sunt întâmpinate, în multe cazuri, cu nedumerire sau refuzuri.
Guvernul susține însă că, odată cu digitalizarea completă, fiecare tranzacție va fi înregistrată, ceea ce va reduce concurența neloială dintre firmele care respectă legea și cele care lucrează „la negru”. În plus, criminalitatea organizată ar avea mai puțin spațiu de manevră.
Populația este sceptică
Un obstacol major rămâne însă neîncrederea populației în bănci. Mulți albanezi își amintesc criza devastatoare din anii ’90, când prăbușirea schemelor piramidale a ruinat milioane de familii și a provocat pierderi estimate la 1,2 miliarde de dolari – echivalentul a jumătate din PIB-ul țării, la vremea respectivă.
De atunci, doar o parte a populației și-a redobândit curajul de a apela la instituțiile financiare. Conform statisticilor, mai puțin de jumătate dintre albanezi dețin un cont bancar, iar doar o treime declară că au încredere în sistemul bancar. Chiar și cei care au carduri preferă să retragă imediat numerar, considerând că banii „în mână” sunt mai siguri.
Bariere tehnologice și costuri mari
În ciuda unei utilizări destul de ridicate a smartphone-urilor, plățile digitale nu sunt încă răspândite. Taxele percepute de bănci pentru transferuri sau plăți cu cardul sunt mari: până la 50 de euro pentru un transfer de 500 de euro și comisioane de până la 3,5% per tranzacție pentru comercianți. Într-o economie unde marjele de profit sunt mici, aceste costuri fac ca numerarul să rămână soluția preferată.
Pentru ca planul să reușească, guvernul trebuie să creeze o infrastructură digitală accesibilă și ieftină: comisioane reduse, plăți instantanee și cursuri de schimb transparente. Altfel, există riscul ca măsura să adâncească inegalitățile și să lovească micii comercianți și persoanele vulnerabile.
Statul și băncile ar fi principalii beneficiari ai eliminării numerarului: ar crește veniturile din taxe și ar spori controlul asupra fluxurilor financiare. În schimb, cetățenii ar putea percepe mai greu avantajele, mai ales în condițiile în care lipsa de încredere în instituții și costurile ascunse rămân bariere majore.
Cei care ar avea cel mai mult de pierdut ar fi actorii economiei gri: patroni care plătesc salarii „la plic”, chirii nedeclarate sau rețele de crimă organizată.