Prea multă curățenie ar putea afecta sănătatea astronauților pe Stația Spațială Internațională, sugerează un studiu
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/02/NASA-ISS.jpg)
Curățenia excesivă nu este, de obicei, considerată o problemă, mai ales într-un mediu atât de specializat precum Stația Spațială Internațională (ISS). Cu toate acestea, un nou studiu arată că lipsa microbilor din mediul steril al stației ar putea avea efecte negative asupra sănătății astronauților. Oamenii de știință sugerează chiar că ar trebui introdusă o anumită diversitate microbiană pentru a menține echilibrul sistemului imunitar al echipajului, scrie The Guardian.
Un mediu prea steril, o problemă pentru imunitate
Cercetătorii au descoperit că ISS este practic lipsită de microbi din sol și apă, care pe Pământ joacă un rol esențial în susținerea sistemului imunitar uman. Absența acestei diversități microbiene ar putea explica de ce astronauții suferă frecvent de afecțiuni precum erupții cutanate, herpes, infecții fungice și zona zoster.
„Mediile viitoare, inclusiv stațiile spațiale, ar putea beneficia de introducerea intenționată a unor comunități microbiene diverse, care să reproducă mai bine expunerile naturale întâlnite pe Pământ, în loc să se bazeze exclusiv pe spații puternic igienizate”, a explicat Rodolfo Salido, cercetător la Universitatea din California, San Diego și coautor al studiului.
Studiul microbilor de pe ISS
În cadrul cercetării, oamenii de știință au colaborat cu astronauți care au prelevat probe de pe 803 suprafețe diferite ale stației. Analizele efectuate pe Pământ au arătat că majoritatea microbilor de pe ISS provin din pielea umană, iar distribuția lor variază în funcție de zonele din stație.
Zonele de preparare a alimentelor conțin mai mulți microbi asociați mâncării, în timp ce toaleta spațială este populată predominant de microorganisme provenite din urină și materii fecale. Totuși, în comparație cu probele recoltate pe Pământ, suprafețele de pe ISS sunt lipsite de microbii liberi din mediul înconjurător, care pe Pământ provin din sol și apă.
Profesorul Rob Knight, microbiolog la Universitatea din California, San Diego, și autor principal al studiului, a explicat: „Există o diferență majoră între expunerea la un sol sănătos, cum se întâmplă atunci când grădinărim, și trăirea într-un mediu complet izolat, în care lipsesc sursele naturale de microbi benefici. Practic, astronauții se află într-un fel de izolare microbiană care ar putea avea efecte negative asupra sănătății lor.”
Soluții pentru viitor
Un alt aspect relevant este prezența substanțelor chimice din produsele de curățare utilizate frecvent pe ISS. Studiul sugerează că mediul stației spațiale este similar cu cel din spitalele de pe Pământ, unde nivelul ridicat de igienizare poate reduce diversitatea microbiană și afecta imunitatea celor expuși.
Dacă omenirea își dorește să colonizeze spațiul, trebuie luat în considerare un echilibru între curățenie și sănătatea microbiomului uman. „Dacă vrem ca viața să prospere în afara Pământului, nu putem pur și simplu să selectăm doar o mică parte din ecosistemul nostru microbian și să sperăm că totul va funcționa perfect”, a declarat Salido. „Trebuie să ne gândim ce alți parteneri benefici ar trebui să însoțească astronauții, pentru a crea ecosisteme durabile și sănătoase.”
Totuși, alți cercetători, precum dr. Odette Laneuville de la Universitatea din Ottawa, avertizează că introducerea microbilor în ISS trebuie făcută cu precauție. „Mediul joacă un rol esențial în funcționarea sistemului imunitar, dar trebuie să fim atenți la ce anume aducem în spațiu. Nu vrem să introducem paraziți sau ciuperci patogene acolo”, a explicat Laneuville.
Acest studiu deschide o nouă discuție despre cum putem asigura sănătatea astronauților în călătoriile lungi prin spațiu, fără a compromite igiena, dar și fără a izola complet echipajele de microbi benefici.