Prea frumos ca să fie adevărat: cum a pierdut un tânăr din București 90.000 de lei într-o escrocherie cu ATM-uri crypto

Un tânăr de peste 35 de ani, cu un loc de muncă stabil în București de mai bine de 14 ani, a căzut pradă unei escrocherii online extrem de bine orchestrate, conform unui evenimente despre fraude organizat de ING despre care am scris aici.

Povestea sa ar putea părea un scenariu dintr-un film de suspans, dar este cât se poate de reală: a pierdut echivalentul a 20.000 de euro, banii pe care îi strânsese pentru avansul la un apartament. Și totul a început cu niște postări aparent inofensive despre investiții și criptomonede pe rețelele sociale.

A fost contactat de un așa-zis „agent de investiții” pe nume Marius Avram, care părea extrem de convingător și bine pregătit. Dialogul dintre cei doi s-a purtat pe WhatsApp și Telegram, platforme frecvent folosite de scammeri pentru că oferă o aparență de încredere și anonimat. Tânărul, pasionat de ideea de a-și valorifica economiile, a fost atras într-o conversație despre randamente, profituri, dividende și oportunități aparent garantate.

Cu ajutorul unei aplicații de tip share-screen, agentul i-a prezentat „randamente impresionante” și i-a promis că poate dubla banii în doar trei luni. Tentat de ideea de a scăpa de grija unui credit pe zeci de ani, victima a fost sedusă de „nebunia câștigului”. Așa a luat decizia fatidică de a investi întreaga sumă de 90.000 de lei.

ATM-urile crypto: ultima redută a încrederii, primul pas spre pierdere

Partea cea mai alarmantă a escrocheriei a venit când „agentul” a cerut ca banii să fie depuși nu prin transfer bancar, ci direct la un ATM Crypto. Pretextul? Rapiditatea și „evitarea taxelor bancare”. Deși cererea a ridicat inițial semne de întrebare, dorința de câștig și presiunea constantă aplicată de escroc au fost mai puternice.

Tânărul a retras banii în numerar și i-a depus la un astfel de bancomat situat într-un centru comercial din București. A trimis poze cu chitanțele, convins că urmează să vadă suma dublată în câteva luni. Însă, la scurt timp după tranzacție, a realizat că a fost înșelat: comunicarea cu „agentul” a încetat complet. La tentativă de a retrage alți bani, cardul a fost blocat, iar discuția cu banca i-a confirmat cele mai negre temeri – fusese victima unei fraude.

Contul de investiții era doar o platformă fictivă, accesibilă exclusiv de escroc. Tânărul nu avea decât drept de vizualizare, iar „profiturile” afișate nu erau decât o iluzie grafică. A sesizat imediat Poliția, furnizând toate detaliile: numele, numărul de telefon, capturile de ecran, chitanțele. Cazul se află acum în investigație.

Doar 4% dintre victime își recuperează banii: poliția pune sechestru pe criptomonede

Cazul tânărului nu este singular. La evenimentul dedicat fraudelor online organizat recent de Poliția Română, DNSC, ING și Binance România, Flavius Nistor, șef de serviciu în Direcția de Combatere a Criminalității Organizate din IGPR, a anunțat că în ultimii doi ani, structurile specializate au reușit să pună sechestru pe criptomonede în valoare de circa 8 milioane de euro.

Cooperarea cu platforme precum Binance și cu ANABI (Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate) permite autorităților să blocheze wallet-uri și să încerce recuperarea prejudiciilor. Dar procesul este anevoios, iar șansele reale sunt mici: la nivel global, doar 4% dintre victimele fraudelor online reușesc să-și recupereze banii pierduți, potrivit Global Anti Scam Alliance.

În primele patru luni din 2025, doar la nivelul Secției de Combatere a Criminalității Informatice din cadrul IGPR existau 928 de dosare de fraudă informatică, dintre care 170 înregistrate doar anul acesta. În plus, au fost în lucru 1.187 de dosare de atacuri informatice, ceea ce arată amploarea și complexitatea acestui fenomen.

Lecția amară: dacă sună prea bine ca să fie adevărat, chiar așa este

Cazul acestui tânăr din București e o lecție dureroasă, dar esențială: oricât de informat ai fi, oricât de sigur pe tine, oricine poate fi păcălit. Escrocii folosesc tehnici psihologice sofisticate, profitând de vulnerabilități, visuri și speranțe. „Mă gândesc că poate de acolo am fost racolat”, a spus victima, referindu-se la grupurile de Telegram despre criptomonede.

„Mi-a luat mințile ideea câștigului rapid. Mă gândesc acum cât de ușor e să fii păcălit, chiar dacă ți se pare că tu ești prea inteligent pentru asta,” a mărturisit el.

Dacă vrei să te protejezi, fii sceptic față de promisiunile prea frumoase, nu depune niciodată bani în ATM-uri crypto la indicațiile unor necunoscuți și verifică sursa oricărei „oferte” de investiții. Apelează la surse sigure și nu te lăsa convins de randamente spectaculoase. Escrocii sunt bine pregătiți și știu exact cum să te prindă.