Povestea celui mai rapid tren din România, construit de inginerul Nicolae Malaxa în perioada interbelică: ”Atingea o viteză astronomică”

Perioada interbelică a fost una de intensă modernizare pentru România, iar unul dintre cei mai importanți industriași ai acelei epoci a fost Nicolae Malaxa. Acesta nu doar că a pus bazele unei industrii mecanice de prestigiu, dar a și reușit să creeze unele dintre cele mai avansate locomotive și trenuri ale timpului său. Printre acestea, cel mai spectaculos a fost trenul aerodinamic Malaxa, care în 1937 a devenit simbolul progresului tehnologic românesc.

Inginerul vizionar care a revoluționat industria românească

Nicolae Malaxa s-a născut în 1884, într-o familie de origine greacă din Huși. A studiat ingineria în Germania și, la întoarcerea în țară, a pus bazele unui imperiu industrial.

A început cu un atelier de reparații pentru locomotive, care a evoluat rapid într-o fabrică de producție proprie.

În anii ’30, Uzinele Malaxa erau deja cunoscute pentru locomotivele cu abur performante, dar industriașul nu s-a oprit aici.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Inspirat de progresele tehnologice din Occident, Malaxa a decis să construiască un tren revoluționar, capabil să atingă viteze nemaiîntâlnite pe căile ferate românești.

Trenul aerodinamic Malaxa: o minune a ingineriei românești

În anii ’30, în Europa, trenurile rapide erau considerate viitorul transportului feroviar. Germania dezvoltase automotoare Diesel de mare viteză, iar Franța și Marea Britanie testau modele similare. România, sub conducerea vizionară a lui Nicolae Malaxa, nu a rămas în urmă.

Automotorul Malaxa a fost o inovație tehnică remarcabilă. Cu un design aerodinamic revoluționar, trenul a fost fabricat integral în România, la Uzinele Malaxa din București.

Avea un aspect futurist, fiind vopsit în alb și având o caroserie curbată, concepută pentru a reduce rezistența la aer. În locul locomotivelor clasice cu abur, trenul era echipat cu motoare Diesel de ultimă generație, fiecare dezvoltând 500 de cai putere.

Acest sistem permitea trenului să atingă o viteză maximă de 120 km/h, iar în timpul testelor chiar 150 km/h – o performanță incredibilă pentru acea perioadă.

Vezi și: Înainte de Ion Țiriac a fost Nicolae Malaxa. Secretele primului magnat din România, creatorul primei mașini românești

Confort și inovație la bordul trenului Malaxa

Pe lângă viteză, trenul aerodinamic oferea și un confort remarcabil pentru pasagerii săi. Cu o capacitate de 134 de locuri, automotorul era dotat cu:

• Scaune confortabile, capitonate, menite să asigure o călătorie plăcută,
• Ferestre fixe, cu aerisire automată, o caracteristică rară la acea vreme,
• Material izolant pentru reducerea zgomotului,
• Bar și mese demontabile pentru servirea pasagerilor,
• Spații generoase pentru bagaje.

Aceste dotări făceau ca experiența de călătorie să fie una comparabilă cu cea din trenurile de lux ale vremii. Presa interbelică a lăudat intens acest nou mijloc de transport, descriindu-l drept un „tren-bolid”, capabil să ofere pasagerilor nu doar viteză, ci și o experiență de neegalat.

Cursa inaugurală București – Constanța, făcută în timp record

Momentul de glorie al trenului aerodinamic Malaxa a fost cursa inaugurală din iulie 1937. Garnitura a plecat din Gara de Nord din București la ora 9 dimineața, având la bord oficialități, ingineri și chiar pe însuși Nicolae Malaxa. Destinația: Constanța. Traseul de 227 de kilometri a fost parcurs fără oprire, în două ore și 33 de minute.

”În ce priveşte viteza acceptată între Bucureşti şi Constanţa, ea nu va rămâne aceea efectuată în cursa inaugurală, când 227 de kilometri au fost străbătuţi în două ore şi 33 de minute fără oprire.

Se va căuta ca acest traect să fie efectuat in două ore şi 15 minute, deci cu o viteză aproape la fel cu a celor mai rapide trenuri străine. Iar drumul Bucureşti – Cernăuţi va fi efectuat in 3,6 ore.

Liniile Constanţa şi Braşov vor fi puse in circulaţie chiar în cursul lunii Iulie. Automotoarele sunt de construcţie total românească, atât în ce priveşte mâna de lucru, fabricaţia, cât şi priceperea. C

hiar motoarele Diesel se construiesc in uzinele române Malaxa”, declara, pe atunci, inginerul Macovei, un oficial al Căilor Ferate Române, potrivit adevărul.ro.

Trenul Malaxa, construit în anii 30. (Foto: Arhivele Naționale)

În timpul călătoriei, s-a produs un incident neașteptat: la kilometrul 80, un pasager a tras semnalul de alarmă, ceea ce a obligat mecanicul să frâneze.

În ciuda acestui eveniment, trenul și-a continuat drumul, impresionându-i pe toți cei prezenți cu viteza sa excepțională. Presiunea era mare pentru ca trenul să devină un mijloc de transport obișnuit pe rutele importante ale țării.

Inginerii CFR estimau că, după optimizarea traseului, distanța București – Constanța urma să fie parcursă în doar două ore și 15 minute, o performanță aproape comparabilă cu trenurile de mare viteză din Europa de Vest.

Vezi și: Grigore Cantacuzino, prințul mai bogat decât regii României. ”Nababul” a construit trei palate și cel mai luxos cavou din Cimitirul Bellu

Impactul asupra transportului feroviar din România

Trenul Malaxa nu a fost doar un experiment tehnologic, ci și un model de dezvoltare pentru rețeaua feroviară a României. Înainte de Al Doilea Război Mondial, țara dispunea de aproximativ 10.000 de kilometri de cale ferată, iar guvernul și industriașii căutau soluții pentru modernizarea transportului.

Trenurile rapide Diesel erau văzute ca o alternativă viabilă la locomotivele cu abur, mult mai lente și mai costisitoare de întreținut.

Din păcate, izbucnirea războiului a dus la oprirea producției de automotoare rapide. Prioritățile s-au schimbat, iar resursele au fost direcționate către industrie și apărare.

După război, regimul comunist a naționalizat industria lui Malaxa, iar uzinele sale au fost redenumite „23 August”. Trenurile aerodinamice nu au mai fost produse, iar cele existente au fost treptat scoase din circulație.

Declinul cel mai bogat român al secolului XX

În ciuda contribuțiilor sale remarcabile la dezvoltarea industriei românești, Nicolae Malaxa a avut un destin tulburător. După instaurarea regimului comunist, averea sa a fost confiscată, iar el a fost nevoit să părăsească țara.

S-a refugiat inițial în Elveția, apoi în Argentina și, în cele din urmă, în Statele Unite, unde a încercat să-și continue activitatea în domeniul industrial. A murit în 1965, departe de țara în care își construise imperiul.

Astăzi, numele său este asociat cu una dintre cele mai spectaculoase inovații din transportul feroviar românesc. Trenul aerodinamic Malaxa rămâne un simbol al progresului tehnologic din perioada interbelică și un exemplu al capacității României de a crea vehicule de înaltă performanță.

La aproape nouă decenii de la lansarea sa, timpul minim pe care un tren modern îl parcurge între București și Constanța este de aproximativ două ore și nouă minute – doar puțin mai rapid decât performanțele atinse de trenul Malaxa în anii ’30.

Deși trenurile sale nu mai circulă, povestea lui Nicolae Malaxa și a inovațiilor sale continuă să inspire generațiile viitoare de ingineri și pasionați de tehnologie.

Într-o epocă în care trenurile de mare viteză devin din ce în ce mai importante, moștenirea acestui vizionar rămâne o lecție valoroasă despre ambiție, ingeniozitate și progres industrial.

Vezi și: Cel mai bogat primar din istoria Bucureștiului. A fost supranumit ‘Nababul’