31 iul. 2025 | 21:47

Poate fi atacat în instanţă actul de donație de casă? Scrie clar în lege

Legislație
Share
Poate fi atacat în instanţă actul de donație de casă? Scrie clar în lege
Când și cum poate fi atacat în instanță actul de donație pentru o casă

Donația unei case este, pentru mulți, un gest de generozitate și încredere, menit să asigure liniște familiei și să transmită bunurile către cei dragi. Cu toate acestea, dincolo de intențiile bune, astfel de acte pot deveni surse de conflicte juridice complicate. În anumite circumstanțe, un act de donație poate fi contestat sau chiar anulat în instanță, iar legea prevede clar când și cum se poate întâmpla acest lucru.

Ce înseamnă, de fapt, donația unei case

Potrivit Codului Civil, donația este un contract solemn prin care donatorul cedează în mod irevocabil un bun, fără a primi nimic în schimb. Transferul se face cu intenția clară de a gratifica donatarul, iar actul trebuie autentificat la notar pentru a fi valabil.

Donatarul poate fi oricine – copil, soț, nepot sau chiar o persoană din afara familiei – atât timp cât donatorul își exprimă liber consimțământul. Elementul esențial al donației este intenția liberală, numită și animus donandi, care presupune diminuarea patrimoniului donatorului în favoarea donatarului.

În ce condiții poate fi revocat actul de donație

Deși donația este considerată irevocabilă, legea permite contestarea sau anularea actului în situații bine definite. Cele mai frecvente motive sunt:

  • Ingratitudinea donatarului – dacă beneficiarul casei se poartă cu lipsă de respect, comite acte de violență, insulte grave sau chiar infracțiuni împotriva donatorului, acesta poate cere revocarea donației.
  • Neîndeplinirea obligațiilor asumate – în cazul în care donația a fost făcută cu o clauză specială, cum ar fi întreținerea donatorului pe viață, iar donatarul nu respectă această obligație, actul poate fi atacat.
  • Protejarea creditorilor – dacă donația a fost făcută pentru a ascunde bunurile și a evita plata datoriilor, creditorii pot solicita anularea actului.

Există și cazuri speciale, cum ar fi donațiile între soți, care pot fi revocate unilateral cât timp căsătoria este în vigoare.

Procedura de contestare și pașii în instanță

Revocarea unei donații nu se face automat, ci printr-o acțiune în instanță. Donatorul, moștenitorii săi sau creditorii trebuie să adune probe clare, precum martori, documente și dovezi care să confirme ingratitudinea sau neîndeplinirea obligațiilor.

Procesul începe cu depunerea unei cereri la instanța competentă, urmată de analiza probelor. Dacă judecătorii constată temei legal, actul de donație este anulat retroactiv, ceea ce înseamnă că bunul revine în patrimoniul donatorului. În cazul în care imobilul a fost deja vândut, noul proprietar poate fi afectat, mai ales dacă a cumpărat cu rea-credință.

Cum pot acționa moștenitorii nedreptățiți

Un alt scenariu des întâlnit este contestarea donației de către moștenitori. Legea protejează moștenitorii rezervatari – copiii și soțul supraviețuitor – care au dreptul la o cotă minimă din avere, indiferent de dorința donatorului.

De exemplu, dacă un părinte donează întreaga casă unuia dintre copii, ceilalți moștenitori pot deschide un proces de reducțiune a liberalităților excesive după decesul acestuia. Instanța poate decide anularea parțială a donației sau obligarea donatarului să restituie partea ce depășește rezerva succesorală.

Deși donația unei case pare un act simplu de generozitate, legea prevede multiple situații în care ea poate fi atacată în instanță. Fie că este vorba de ingratitudine, de nerespectarea unor clauze sau de protejarea moștenitorilor, actul de donație nu este întotdeauna definitiv. Înainte de a încheia un astfel de contract, este esențial ca toate părțile implicate să înțeleagă consecințele și procedurile legale.