Plimbările zilnice pot încetini declinul cognitiv în boala Alzheimer arată un nou studiu Harvard

Un nou studiu realizat de cercetători de la Facultatea de Medicină a Universității Harvard vine cu una dintre cele mai simple și în același timp încurajatoare concluzii despre boala Alzheimer: mersul pe jos, făcut constant, poate încetini deteriorarea creierului. Nu e nevoie de antrenamente istovitoare sau de 10.000 de pași pe zi, așa cum circulă în mod popular. Cercetarea arată că, pentru persoanele aflate în stadii foarte timpurii ale bolii, chiar și 3.000 – 5.000 de pași pe zi pot întârzia declinul cognitiv cu până la trei ani, iar dacă nivelul de activitate urcă spre 5.000 – 7.500 de pași, protecția se poate extinde până la aproximativ șapte ani. Pentru o boală care, de regulă, înseamnă pierdere treptată și ireversibilă de memorie, asta este mult.

Un studiu pe termen lung care schimbă pragul „magic” de 10.000 de pași

Cercetarea, publicată în revista Nature Medicine, a analizat 296 de persoane incluse în Harvard Aging Brain Study, un program care urmărește de ani de zile etapele foarte timpurii ale bolii Alzheimer. Niciun participant nu avea tulburări cognitive la început, iar acest lucru a fost esențial: oamenii erau în acea fază „invizibilă” în care modificările în creier încep, dar memoria și vorbirea sunt încă normale. Ei au purtat pedometre și au fost monitorizați până la 14 ani, atât prin teste de memorie, cât și prin investigații imagistice care au urmărit proteinele implicate în Alzheimer.

Rezultatul care i-a surprins chiar și pe autori a fost că nu a fost nevoie de 10.000 de pași pe zi pentru a se vedea beneficii. Mișcarea moderată – acei 3.000 – 5.000 de pași pe care îi poate face un vârstnic într-o zi obișnuită – a avut efecte măsurabile asupra ritmului în care apare afectarea cognitivă. Practic, mersul zilnic a părut să „tragă frâna” asupra procesului de deteriorare.

De ce ajută mersul mai ales la cei cu risc crescut

Explicația ține de biologia bolii. La persoanele cu risc mai mare de Alzheimer se observă, cu ani înainte de simptome, depuneri anormale de beta-amiloid în creier. După un timp, începe să crească și nivelul de proteină tau – cea care este mai strâns legată de pierderea conexiunilor neuronale și, în final, de pierderea memoriei. Studiul Harvard a arătat că tocmai la persoanele care aveau deja niveluri ridicate de beta-amiloid, activitatea fizică zilnică a încetinit acumularea de tau. Cu alte cuvinte, mersul nu oprește apariția Alzheimerului, nu „topește” beta-amiloidul, dar întârzie etapa în care boala devine vizibilă.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

La participanții cu niveluri scăzute de beta-amiloid – adică la cei cu risc mic – numărul de pași nu a schimbat foarte mult performanțele cognitive. Asta i-a făcut pe autori să sublinieze un lucru important pentru medicină și pentru politicile de sănătate: cei mai fragili sunt oamenii care au deja modificări în creier și care, pe deasupra, sunt sedentari. Aceasta este categoria care ar trebui convinsă prima să se miște măcar puțin în fiecare zi.

Vezi și: Metoda japoneză de mers: Alternativa de 30 de minute care poate înlocui 10.000 de pași pe zi

O intervenție simplă, realistă și ieftină

Poate cel mai valoros mesaj al studiului este că protecția nu vine dintr-un tratament scump sau greu de urmat, ci dintr-un obicei zilnic la îndemâna majorității vârstnicilor: mersul. Nu e nevoie de sală, nu e nevoie de alergare, ci de o activitate blandă, constantă, care pune sângele în mișcare și menține creierul activ. Pentru pacienți și familii, asta înseamnă și ceva foarte concret: fiecare zi în care persoana cu risc se mișcă este o zi care poate amâna momentul în care apar uitarea, dezorientarea și dependența de ceilalți.

Specialiștii mai notează un detaliu: faptul că participanții au fost urmăriți până la 14 ani dă greutate concluziei. Nu vorbim de un efect de câteva luni, ci de o întârziere de 3 până la 7 ani a deteriorării – o perioadă uriașă când vorbim de o boală degenerativă.

Nota redacției Playtech: Acest articol are caracter informativ și nu înlocuiește un consult medical; vă sfătuim să cereți întotdeauna sfatul medicului specialist sau un consult de specialitate înainte de a începe sau modifica orice rutină de exerciții sau evaluări la domiciliu.