Plătiți să nu inoveze: Tacticile Google pentru a-și ține angajații AI departe de concurență

În lupta pentru supremația în domeniul inteligenței artificiale, companiile de tehnologie sunt dispuse să joace dur. Un exemplu recent vine din partea Google, care, prin divizia sa de AI – DeepMind – a adoptat o tactică controversată: plătește unii dintre angajații săi să nu lucreze… nicăieri.

Potrivit unei investigații publicate de Business Insider și preluată de TechCrunch, unii cercetători și ingineri din Regatul Unit care lucrează în domeniul inteligenței artificiale sunt blocați de Google să își continue activitatea în companii rivale prin intermediul unor clauze de neconcurență care pot dura până la un an. În această perioadă, unii dintre aceștia sunt remunerați, dar fără a avea posibilitatea de a activa în domeniu.

Aceste „lanțuri de aur”, cum sunt numite ironic în industrie, vin ca răspuns la o realitate din ce în ce mai competitivă: talentele din AI sunt extrem de căutate, iar companii precum Microsoft și OpenAI sunt mereu în căutare de specialiști de top.

Practic, Google preferă să plătească angajați inactivi decât să riște ca aceștia să contribuie la dezvoltarea tehnologică a rivalilor. Dar acest model ridică întrebări etice și legale, mai ales într-un context în care viteza inovării este esențială, iar stagnarea poate însemna pierderea contactului cu realitatea accelerată a cercetării AI.

Ce se duce obligatoriu la cimitir de Izvorul Tămăduirii pentru sufletul celor adormiți. Lista completă

Horoscopul zilei de vineri, 25 aprilie 2025. Zodia care trebuie să evite conflictele, nu aduc nimic bun

Revolta tăcută a angajaților: „Vrem să muncim, nu să fim puși pe pauză”

Pe rețeaua X (fostul Twitter), vicepreședintele pentru AI de la Microsoft a descris public modul în care angajați ai DeepMind îl contactează „disperați”, căutând sfaturi pentru a ieși din aceste clauze restrictive și, uneori, chiar solicitând un nou loc de muncă.

Mesajul acestuia a fost direct: „Vă rog să nu mă contactați. Contactați-vă mai degrabă reciproc. Liderii voștri sunt responsabili pentru acest lucru”. În aceeași postare, a acuzat public Google de „abuz de putere” și a atras atenția asupra faptului că nicio corporație americană nu ar trebui să aibă atâta influență, mai ales în Europa, unde protecția angajaților ar trebui să fie o prioritate.

Un alt aspect interesant este diferența legislativă transatlantică. În timp ce în Statele Unite, Comisia Federală pentru Comerț (FTC) a interzis în 2024 majoritatea acordurilor de neconcurență, aceste măsuri nu se aplică în Marea Britanie, unde se află sediul DeepMind. Astfel, Google profită de o zonă gri legislativă pentru a-și impune voința asupra angajaților săi europeni.

Cei afectați nu doar că pierd contactul cu inovațiile din domeniu, dar își riscă și viitorul profesional. În AI, unde tehnologiile se succed rapid, chiar și câteva luni de inactivitate pot însemna ieșirea din cercurile relevante ale cercetării sau pierderea accesului la cele mai noi instrumente și date.

Un viitor sub semnul incertitudinii: AI-ul, înainte de etică?

Google nu a oferit până în prezent un punct de vedere oficial asupra acestei situații. Însă, ceea ce este clar este că domeniul AI a devenit scena unei competiții feroce, în care marile companii de tehnologie folosesc orice pârghie pentru a păstra un avantaj competitiv.

Clauzele de neconcurență nu sunt o noutate în lumea corporatistă, dar în contextul AI, unde potențialul de schimbare globală este uriaș, acestea capătă o greutate aparte. Etica devine astfel o miză din ce în ce mai relevantă, mai ales când vine vorba despre modul în care sunt tratați cercetătorii – cei care, într-un fel, scriu viitorul tehnologic al omenirii.

Pe fondul acestei situații tensionate, vocea tot mai puternică a angajaților ar putea deveni un factor de schimbare. Tot mai mulți specialiști cer reglementări clare și protecție legală pentru a preveni abuzurile și pentru a asigura o competiție loială în domeniu. În același timp, dezbaterea se mută și în sfera publică, unde societatea începe să înțeleagă că nu doar datele, ci și oamenii din spatele AI sunt esențiali pentru direcția în care ne îndreptăm.

În final, întrebarea care planează este simplă: dacă AI-ul promite să ne facă viitorul mai eficient, mai etic și mai bun, nu ar trebui ca și oamenii care îl dezvoltă să beneficieze de aceleași principii? Când inovarea este pusă pe pauză prin contracte, viitorul devine tot mai greu de prezis. Sau mai bine zis, tot mai controlat.