Planeta, plină de turiști: Cum lumea își închide porțile în fața supraaglomerării

Anul 2025 marchează o cotitură majoră în modul în care țările lumii privesc și gestionează turismul. Ceea ce odinioară era văzut exclusiv ca o sursă vitală de venit și un motor al economiei, a devenit, în unele locuri, o povară greu de gestionat. Din Japonia până în Spania, autoritățile locale iau măsuri ferme pentru a reduce impactul negativ al supraaglomerării turistice – un fenomen cunoscut internațional sub denumirea de overtourism.

Tot mai multe țări impun taxe mai mari, limite de acces, dar și restricții pentru platforme precum Airbnb, în încercarea de a proteja viața localnicilor și de a menține un echilibru între vizitatori și comunitățile gazdă. Astăzi, turistul nu mai este perceput doar ca un client, ci și ca un posibil factor destabilizator pentru mediul urban, infrastructura publică și echilibrul ecologic.

Japonia, Spania, Italia: frontierele ospitalității se strâng

Printre cele mai afectate destinații se numără Japonia, o țară care a primit aproape 37 de milioane de turiști în 2024, potrivit publicației Travel and Tour World. Atracții celebre precum Muntele Fuji, Nara sau Kyoto se confruntă cu fluxuri constante de vizitatori, generând tensiuni sociale și logistice. În 2025, autoritățile japoneze vor dubi taxa de acces pentru turiști internaționali la Muntele Fuji – de la 2.000 la 4.000 yeni (aproximativ 27 USD), în timp ce rezidenții locali vor fi scutiți.

Aceeași tendință o vedem în Europa de Sud, unde Spania și Italia iau măsuri drastice. După un an 2024 în care Spania a fost vizitată de un număr record de 94 de milioane de turiști, au fost introduse noi restricții pentru închirierile de tip Airbnb și majorări semnificative ale taxelor turistice. La Barcelona, de exemplu, taxa pentru hotelurile de lux a crescut la 7 euro/noapte, iar pasagerii de croazieră trebuie să plătească 6 euro/zi pentru simpla debarcare. În insulele Baleare, taxa pe turism a fost ajustată în funcție de sezon și categorie de cazare, ajungând la 6 euro/noapte/persoană în sezonul de vârf.

Italia a introdus la Veneția o taxă de 5 euro/zi pentru turiștii de o zi, în încercarea de a gestiona supraaglomerarea. Măsura, testată în 2024, a fost extinsă în 2025, iar orașe ca Florența și Cinque Terre au impus limite pentru grupurile organizate și autocare. Franța, Olanda și chiar Mexicul sau Islanda aplică strategii similare.

Taxe, limite și reglementări: noua normalitate în turism

Noua realitate a turismului global este conturată de o politică a restricțiilor și taxelor diferențiate, menite să descurajeze un comportament haotic și să redistribuie beneficiile economice către comunitățile locale. În Statele Unite, chiar dacă nu există o taxă federală pentru turiști, orașele mari impun costuri considerabile: la New York, o cameră de hotel poate fi taxată cu până la 14,75% + 3,50 USD/noapte, în timp ce în Los Angeles se aplică taxe de 15,5% pentru turism și ocupare.

În Olanda, Amsterdam a majorat taxa turistică la 12,5%, iar în 2025 se introduc noi limite pentru închirierile Airbnb și reguli de comportament în cartierele istorice, inclusiv campanii de descurajare a turiștilor de petreceri. Franța a crescut taxa de cazare pentru Jocurile Olimpice din 2024 și menține nivelurile ridicate și în 2025, extinzând restricțiile pentru ghizi și grupuri în zonele istorice.

Aceste măsuri reflectă o realitate clară: nevoia de sustenabilitate a înlocuit entuziasmul turismului nelimitat. Nu mai este suficient să atragi milioane de vizitatori – acum contează mai mult calitatea experienței turistice, dar și respectul față de spațiul local și de cei care trăiesc acolo.

Concluzie: Spre un turism responsabil și echilibrat

Pe fondul protestelor, supraaglomerării și al creșterii costurilor pentru localnici, lumea turismului global se schimbă radical. În 2025, vacanțele spontane, ieftine și fără restricții în marile orașe și destinații exotice devin tot mai rare. În locul acestora apare un nou model, unul în care turistul trebuie să plătească mai mult, să planifice mai bine și să respecte regulile impuse de comunitățile gazdă.

Acest nou echilibru este esențial dacă vrem ca turismul să rămână o punte între culturi, și nu un element de disensiune. Lumea s-a săturat de turismul necontrolat, dar încă mai poate găzdui vizitatori – cu măsură, cu respect și cu responsabilitate.