Pierdem legătura cu natura: studiul care arată cum dispariția unor cuvinte precum „râu” sau „floare” anunță o criză pentru generațiile viitoare

În ultimele două secole, relația oamenilor cu natura a suferit o erodare masivă. Un studiu publicat în revista Earth, realizat de Miles Richardson, profesor de „conectare cu natura” la Universitatea din Derby, arată că acest contact a scăzut cu peste 60% din anul 1800 până în prezent. Fenomenul nu se reflectă doar în obiceiurile și stilul nostru de viață, ci și în limbaj: cuvinte precum „râu”, „mușchi” sau „floare” au dispărut treptat din literatură, semn că legătura cu lumea naturală se estompează și în cultura scrisă.

Specialiștii avertizează că, în lipsa unor politici publice ambițioase și a unor schimbări sociale profunde, această tendință va continua până la ceea ce cercetătorii numesc „extincția experienței” cu natura — momentul în care generațiile viitoare vor crește aproape complet deconectate de mediul natural.

Cum am ajuns să pierdem contactul cu natura

Urbanizarea accelerată, dispariția unor specii de floră și faună, dar și lipsa transmiterii obiceiului de a interacționa cu natura de la părinți la copii au erodat constant această conexiune. Studiul lui Richardson arată că fenomenul este atât de puternic încât există o paralelă directă între scăderea contactului cu natura și reducerea frecvenței cuvintelor asociate acesteia în cărți. În perioada 1800–1990, numărul referințelor la elemente naturale în literatură a scăzut cu 60,6%, iar de atunci declinul s-a atenuat ușor, ajungând la 52,4% în prezent.

Profesorul explică faptul că relația cu natura este nu doar un element esențial în combaterea crizei de mediu, ci și un factor major pentru sănătatea mintală. „E nevoie de o schimbare radicală dacă vrem ca societatea să își regăsească echilibrul în raport cu natura”, spune acesta, subliniind că măsurile punctuale, cum ar fi extinderea spațiilor verzi, nu sunt suficiente pentru a inversa tendința. Chiar și o creștere cu 30% a suprafețelor verzi biodiversificate într-un oraș ar avea un efect modest, fiind nevoie de transformări de zece ori mai mari pentru a produce o schimbare reală.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Copiii, cheia reconectării generațiilor cu natura

Cercetarea arată că inițiativele menite să implice publicul adult în activități legate de natură nu reușesc să oprească declinul conexiunii pe termen lung. În schimb, soluția propusă de Richardson se concentrează pe educația timpurie și pe implicarea directă a familiilor. „Nu-i deconectați”, spune el referindu-se la copii. „Un nou-născut este la fel astăzi ca în 1800. Fascinația lor pentru natură este autentică și trebuie protejată pe parcursul copilăriei și școlarizării.”

Această abordare presupune nu doar includerea activităților în aer liber în rutina copiilor, ci și implicarea părinților în transmiterea unei culturi a respectului față de mediul natural. Fiecare plimbare prin parc, excursie la munte sau activitate de grădinărit poate deveni o lecție despre biodiversitate și importanța ecosistemelor. În lipsa acestor experiențe directe, natura riscă să devină pentru generațiile viitoare o realitate abstractă, cunoscută doar din manuale și imagini.

Semne de schimbare și provocările care rămân

Interesant este că, potrivit studiului, după decenii de declin, folosirea cuvintelor legate de natură în literatură începe să crească. Acest lucru ar putea fi legat de o conștientizare ecologică tot mai mare sau chiar de tendințe culturale și spirituale care reînvie legătura simbolică dintre om și mediu. Cu toate acestea, Richardson avertizează că aceste semne sunt încă firave și nu reprezintă o garanție a reconectării reale cu lumea naturală.

Provocarea majoră este găsirea unui echilibru între dezvoltarea urbană și conservarea spațiilor naturale. În orașele mari, densitatea construcțiilor și ritmul vieții lasă puțin loc pentru natură. Chiar și în comunitățile mai mici, accesul la zone naturale de calitate este adesea limitat. Aici, politicile publice pot juca un rol crucial, prin investiții în parcuri, coridoare ecologice și programe educaționale.

În final, avertismentul studiului este clar: dacă nu acționăm acum, generațiile viitoare vor trăi într-o lume unde „râu”, „floare” sau „mușchi” vor fi doar cuvinte dintr-un vocabular uitat, fără legătură cu realitatea cotidiană. Reconectarea cu natura nu este doar o chestiune de mediu, ci una de identitate, sănătate și cultură. Iar pentru a o realiza, trebuie să începem cu pașii mici, făcuți zi de zi, alături de cei mai tineri membri ai societății.