Pensiile private din România, între ASF și APAPR. Cine are dreptate și ce bani vor primi românii la bătrânețe, conform experților

Discuția despre pensiile private revine în prim-plan, după ce Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) au susținut un proiect care ar schimba fundamental modul în care românii își primesc banii la vârsta pensionării. În centrul acestei controverse se află dreptul contribuabililor de a decide cum și când să-și primească economiile, versus dorința statului de a impune reguli uniforme de plată, durată și indexare.

Pentru milioane de români care contribuie lunar la Pilonul II, aceste modificări nu sunt doar tehnice, ci ating direct conceptul de proprietate privată și libertatea de decizie asupra propriilor economii.

Statul ar putea decide cât și cum îți primești banii

Potrivit noilor propuneri analizate de ASF și APAPR, statul ar urma să stabilească valoarea pensiei lunare și durata perioadei de plată pentru fiecare participant. Practic, beneficiarii nu ar mai putea alege între o plată integrală, eșalonată sau o sumă lunară variabilă în funcție de necesitățile lor.

În forma actuală a proiectului, pentru conturile cu active sub 122.976 lei, perioada maximă de plată ar fi limitată la opt ani, în timp ce pentru cele care depășesc acest prag, durata minimă ar fi tot de opt ani. În consecință, indiferent de dorința titularului, acesta nu ar putea decide dacă își dorește o plată rapidă sau una extinsă, decizia aparținând autorităților.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

O altă prevedere contestată vizează indexarea pensiei private , care ar fi stabilită tot de stat, nu de administratorul fondului sau de participant. Asta înseamnă că actualizarea sumelor lunare în funcție de inflație sau de profitul obținut din investiții nu ar mai fi o alegere individuală. În plus, contribuabilul nu ar mai avea acces direct la profitul generat din investirea propriilor bani, ci doar la suma finală stabilită de reglementări.

Specialiștii atrag atenția: „Statul nu ar trebui să decidă în locul contribuabilului”

George Moț, specialist în pensii private și fost membru în structuri de consultanță pentru Pilonul II, a criticat dur abordarea autorităților. Într-o analiză recentă, el a subliniat că propunerile contravin principiilor OECD și dreptului constituțional al românilor de a dispune liber de proprietatea lor privată.

„Pentru că ASF, APAPR și cei pe care i-ai votat să te reprezinte consideră că statul ar trebui să decidă nivelul lunar al pensiei tale private. Ei cred că nu ai dreptul nici măcar să decizi tu indexarea pensiei, ci tot statul o va decide pentru tine. Mai mult, consideră că nu ai dreptul să beneficiezi de profitul generat de investirea activului tău personal pe perioada de plată, ci doar la finalul acesteia”, a scris George Moț pe pagina sa de Facebook.

El a adăugat că din 19 august au fost transmise propuneri concrete către Guvern, Ministerul Muncii, ASF și partidele parlamentare, dar acestea nu au fost discutate transparent în comisiile de specialitate din Senat și Camera Deputaților. Printre propunerile ignorate se numără și modificarea articolului 60 alin. 4 din legea pensiilor private, care ar fi oferit mai multă libertate titularilor conturilor Pilon II.

Cât vor primi efectiv românii și care este miza

Potrivit simulărilor APAPR, un român cu un venit mediu care a contribuit constant la Pilonul II timp de 35 de ani ar putea acumula un activ de circa 150.000 – 200.000 de lei. În scenariul actual, aceste sume ar fi distribuite automat pe o perioadă fixă de opt ani, ceea ce ar însemna plăți lunare de aproximativ 1.500 – 2.000 de lei, în funcție de randamentul fondului și de evoluția inflației.

Problema ridicată de specialiști nu ține doar de cuantumul acestor sume, ci de lipsa de libertate financiară . „Dacă un român vrea să își folosească economiile pentru a-și achita un credit, pentru a ajuta copiii sau pentru a investi într-o afacere, nu va mai putea decide singur. Statul îi impune cât are voie să-și retragă și când”, explică George Moț.

De cealaltă parte, reprezentanții ASF susțin că măsurile propuse urmăresc protejarea participanților și menținerea sustenabilității sistemului, astfel încât fondurile să nu se epuizeze prematur. În plus, autoritatea susține că modelul propus se aliniază cu practicile din unele state europene, unde există o perioadă minimă obligatorie de plată pentru pensiile private.

Între ASF și APAPR, contribuabilul riscă să piardă controlul

Discuția dintre ASF și APAPR pare să fie mai degrabă despre control decât despre eficiență. Ambele instituții susțin nevoia de reglementare și stabilitate, dar critica principală a specialiștilor este că beneficiarul real al contului – cetățeanul – este exclus din procesul decizional .

Pentru românii care contribuie de ani buni la Pilonul II, miza este dublă: nu doar cât vor primi, ci și dacă vor mai avea cuvânt de spus în modul de utilizare a propriilor economii. Într-un context în care inflația erodează constant puterea de cumpărare, lipsa libertății de a decide când și cum să accesezi acești bani riscă să submineze încrederea în sistemul privat de pensii.

Ce urmează

Proiectul se află încă în dezbatere, iar Ministerul Muncii urmează să organizeze o nouă rundă de consultări până la finalul anului. Experții speră ca presiunea publică să determine autoritățile să includă în textul final al legii principiile de transparență și libertate de decizie – două condiții esențiale pentru un sistem de pensii private funcțional.

Pentru moment, românii rămân între două instituții care pretind că le apără interesele – ASF și APAPR – dar care, în realitate, riscă să le limiteze controlul asupra propriilor bani.

Foto: George Moț / Facebook