Pensia anticipată în România se lasă cu costuri usturătoare. Se schimbă legea și vei pierde mai mulți bani la bătrânețe

Românii care plănuiesc să iasă la pensie mai devreme vor trebui să se gândească de două ori înainte de a lua o astfel de decizie. Guvernul pregătește un nou pachet legislativ care vizează înăsprirea condițiilor pentru pensionarea anticipată, o măsură justificată prin presiunea tot mai mare asupra bugetului public și prin nevoia de a menține cât mai mult timp populația activă în câmpul muncii.

Premierul Ilie Bolojan a avertizat că România se află printre ultimele țări din Uniunea Europeană la nivelul participării populației între 55 și 64 de ani în activități economice. Doar 53% dintre românii din această categorie mai lucrează, restul alegând să se retragă mai devreme din activitate sau să plece din țară.

Condițiile pentru pensionare anticipată devin mai stricte

În prezent, legislația permite ieșirea la pensie cu până la cinci ani înainte de vârsta standard, pentru persoanele care au depășit stagiul complet de cotizare cu cel puțin cinci ani. Totuși, pensia este diminuată proporțional cu fiecare lună de anticipare. De exemplu, o femeie născută în 1967 se poate pensiona anticipat în octombrie 2030 fără penalizare dacă are o vechime totală de 40 de ani, dintre care 35 contributivi.

Guvernul intenționează să reducă numărul acestor excepții și să aducă vârsta de pensionare anticipată cât mai aproape de cea standard. Oficial, nu există încă o decizie finală, însă mai multe surse politice au confirmat că înăsprirea regulilor este analizată serios, fiind considerată o măsură de „echitate socială și stabilitate economică”. Totuși, unii reprezentanți PSD avertizează că modificările ar putea genera tensiuni politice și nemulțumiri în rândul celor care se bazează pe actualele prevederi pentru a se retrage mai devreme.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Presiune uriașă pe sistemul public de pensii

Economistul Alexandru Chirilă explică faptul că sistemul de pensii este tot mai greu de susținut, din cauza creșterii speranței de viață și a scăderii numărului de angajați tineri. Actualul model se bazează pe contribuțiile persoanelor active pentru plata pensiilor celor retrași, însă acest echilibru se deteriorează rapid.

Dacă în anii ’90 speranța de viață post-pensionare era estimată la 10–15 ani, îmbunătățirea nivelului de trai, accesul la medicamente și la o alimentație mai sănătoasă au prelungit semnificativ perioada de viață după pensionare. Acest fenomen obligă statul să plătească pensii pentru o durată mult mai mare, într-un context în care baza de contribuabili scade constant.

„România scade și îmbătrânește. Avem tot mai puțini contribuabili și tot mai mulți pensionari care trăiesc mai mult. Este o realitate care apasă pe bugetul public”, a subliniat Chirilă.

Dezechilibru între contribuabili și pensionari

Datele europene arată că România se îndreaptă către un dezechilibru sever între populația activă și cea pensionară. În prezent, raportul este de aproximativ 3 la 1, dar ar putea scădea la 2 la 1 sau chiar 1,5 la 1 în anumite regiuni până în 2035. În același timp, ponderea persoanelor de peste 65 de ani ar urma să depășească 30% din totalul populației.

Într-o observație amară, economistul Chirilă a menționat o statistică din Finlanda potrivit căreia „cetățeanul ideal” este acela care contribuie până în ultima zi de muncă și moare în prima zi de pensie – o imagine simbolică a presiunii uriașe exercitate asupra sistemelor publice europene.

Generația 1967–1968, prima vizată de noile reguli

Noua lege a pensiilor, intrată în vigoare în toamna anului trecut, permite generației 1967–1968 – care cuprinde peste un milion de persoane – să solicite pensionarea anticipată începând din vara lui 2025. Din totalul de aproape 425.000 de femei născute în acei ani, multe îndeplinesc deja condiția unui stagiu de 40 de ani de cotizare, ceea ce le-ar permite să se retragă fără penalizare.

Totuși, modificările analizate de Guvern ar putea schimba aceste condiții, reducând perioada de anticipare sau crescând pragul de vechime necesar pentru a beneficia de pensie fără diminuare. În plus, vârsta standard de pensionare pentru femei – de 63 de ani – va crește treptat până la 65 de ani până în 2035, ceea ce înseamnă că și posibilitatea de pensionare anticipată va fi împinsă mai departe.

Penalizări mai mari pentru vechime redusă

Potrivit actualei legi, pensionarea anticipată fără penalizare este posibilă cu un stagiu complet de minimum 40 de ani. Pentru cei care au între 35 și 40 de ani de contribuții, penalizarea aplicată poate ajunge la 24%. Înainte, pragul era mai dur: minimum 43 de ani pentru pensie fără penalizare și o reducere de până la 30% pentru stagiile mai mici.

Această ajustare pare mai favorabilă pe hârtie, dar în practică, odată cu intenția Guvernului de a înăspri regulile, mulți români care plănuiau să iasă la pensie anticipat ar putea descoperi că pierd o parte semnificativă din venituri, fie prin penalizări crescute, fie prin amânarea momentului retragerii.

În concluzie, pensia anticipată rămâne o opțiune, dar una care va costa mai mult. Cu un sistem de pensii aflat sub presiune și o populație tot mai îmbătrânită, statul caută să mențină forța de muncă activă cât mai mult timp, chiar și cu prețul unor nemulțumiri sociale pe termen scurt.