”Părinţii au dat casa cu acte surorii noastre fără ca noi să ştim. Mai putem face ceva?”. Un avocat explică exact situaţia în care mulţi români se află

Problemele legate de moșteniri și succesiuni sunt printre cele mai frecvente adresate notarilor și avocaților din România. Mulți români se confruntă cu situații delicate, în care părinții decid să își transfere bunurile către unul dintre copii înainte de a trece la cele veșnice. De aici apar conflicte între frați, suspiciuni și neliniști legate de dreptul fiecăruia asupra moștenirii.

Ce este de făcut dacă părinții au trecut casa pe numele unuia dintre copii

Un caz tipic a fost analizat recent de avocata Gabriela Ursărescu, care a explicat ce se poate face atunci când părinții au dat casa, cu acte, unuia dintre copii. Situația depinde în primul rând de forma juridică prin care s-a făcut transferul.

„Nu aveți după ce (n.r. să faceți succesiune). Acum depinde dacă părinții mai trăiesc sau nu. Dacă părinții au decedat și nu mai au nimic în patrimoniu, nu mai aveți după ce să faceți succesiune. Depinde foarte mult de modalitatea prin care au dat surorii respective casa. Dacă au făcut donație, atunci se poate solicita reducțiunea liberalităților. Dacă s-a făcut contract de întreținere, dacă s-a făcut contract de vânzare-cumpărare, atunci trebuie să demonstrați că nu s-a plătit prețul, iar asta este greu de demonstrat dacă părinții nu mai sunt”, a explicat avocata.

Pe scurt, există diferențe esențiale între donație, contract de întreținere sau contract de vânzare-cumpărare. Donația poate fi atacată prin acțiunea în reducțiune, pentru a respecta rezerva succesorală, adică partea minimă din moștenire la care au dreptul copiii, indiferent de testament sau donații. În schimb, contractul de întreținere sau vânzare-cumpărare presupune o contraprestație, ceea ce face mult mai dificilă contestarea.

Ce spune Codul Civil despre moștenire

Pentru a înțelege mai bine, trebuie să vedem cum funcționează regulile succesorale în România. Codul Civil stabilește clasele de moștenitori și ordinea în care aceștia sunt chemați la moștenire.

Horoscop 7 decembrie 2025. O zodie se confruntă cu tensiuni în familie

Elena Băsescu, de nerecunoscut. Fiica fostului președinte este complet schimbată, a renunțat și la ținutele îndrăznețe

• Clasa întâi – Descendenții (copiii defunctului și urmașii lor direcți). Ei moștenesc în părți egale. Dacă un copil este decedat, partea lui se transmite copiilor acestuia.
• Clasa a doua – Ascendenții privilegiați (părinții defunctului) și colateralii privilegiați (frații și surorile defunctului, precum și descendenții acestora).
• Clasa a treia – Ascendenții ordinari (bunici, străbunici etc.).
• Clasa a patra – Colateralii ordinari (unchi, mătuși, veri).

Moștenirea legală se deschide în ordinea acestor clase. Atât timp cât există moștenitori din clasa întâi (copii sau nepoți), clasele următoare nu mai vin la moștenire. Soțul supraviețuitor are un drept special, moștenind întotdeauna alături de ceilalți succesibili, în cote stabilite prin lege.

Un element important este rezerva succesorală: copiii și soțul supraviețuitor nu pot fi dezmoșteniți complet. Chiar dacă părinții au dat o casă sau alte bunuri unuia dintre copii, ceilalți pot cere reducțiunea liberalităților (adică anularea parțială a donațiilor) pentru a-și primi partea minimă din moștenire.

Răspunsul la întrebarea ”mai putem face ceva?” depinde strict de actele întocmite de părinți și de momentul decesului lor. Dacă a fost o donație, există căi legale de a obține partea rezervată prin moștenire. Dacă însă s-a încheiat un contract de întreținere sau vânzare-cumpărare cu preț achitat, șansele de contestare sunt foarte reduse.