Paradox pe piața muncii: mai puține joburi disponibile, dar salarii în creștere

Piața muncii din România trece printr-o transformare care, la prima vedere, pare contradictorie. În primele luni ale anului 2025, numărul ofertelor de angajare a scăzut vizibil, însă salariile au continuat să urce. Datele oficiale arată că, în perioada mai 2024 – mai 2025, numărul mediu de salariați a crescut cu doar 0,46%, în timp ce salariul mediu net a ajuns la 5.508 lei, cu 7,6% mai mult decât anul precedent. Este cea mai redusă rată de majorare din ultimul deceniu, exceptând anul 2020, dar rămâne o creștere semnificativă într-un context de ofertă limitată de joburi.

Această aparentă discrepanță are explicații clare, spune Andrei Frunză, CEO-ul platformei de recrutare BestJobs. Într-un interviu acordat emisiunii ZF Live, el a subliniat că angajatorii își concentrează acum atenția pe calitatea angajaților, nu pe cantitate, preferând să plătească mai mult pentru competențe dovedite.

Potrivit lui Andrei Frunză, tendința actuală reflectă o schimbare de strategie: firmele nu mai deschid poziții multiple pentru același tip de activitate, ci se orientează spre recrutarea unor profesioniști cu nivel ridicat de calificare. „E foarte interesant că salariile cresc ca medie, ceea ce completează natural atenția pentru procesul de selecție. Se caută mai puțini oameni, sunt mai puține roluri disponibile, însă nivelul de senioritate crește și disponibilitatea firmelor de a acorda salarii mai mari este vizibilă”, a explicat CEO-ul BestJobs.

În platformele de recrutare, salariile au devenit tot mai transparente, iar această deschidere îi determină pe angajatori să ofere pachete financiare competitive. Frunză vorbește chiar despre o creștere de aproximativ 15% a salariilor anunțate de companii, semn că piața se adaptează la realitățile actuale și la competiția pentru specialiști.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Impactul tehnologiei și al digitalizării

Un alt factor care alimentează acest paradox este accelerarea proceselor de automatizare și digitalizare. Pe măsură ce companiile adoptă tehnologii avansate, nevoia de forță de muncă tradițională scade. „E rezultatul firesc al realității în care ne aflăm: firmele resimt nevoia de oameni mai puțini, dar mai buni, mai calificați, care să folosească instrumentele la care au acces în mod liber, democratizat, pentru a fi mai eficienți”, a subliniat Frunză.

Această orientare spre digital reduce necesarul de posturi de execuție, dar crește cererea pentru profesioniști capabili să gestioneze tehnologii complexe. Astfel, chiar dacă numărul locurilor de muncă disponibile scade, salariile pentru specialiști cresc, întrucât competențele tehnice devin tot mai valoroase.

Ce înseamnă această schimbare pentru angajați și angajatori

Pentru angajați, noua realitate a pieței muncii aduce atât oportunități, cât și provocări. Persoanele cu pregătire solidă și abilități adaptate noilor tehnologii pot negocia salarii mai mari și beneficii suplimentare. În același timp, cei cu experiență limitată sau fără specializări riscă să întâmpine dificultăți în găsirea unui loc de muncă bine plătit.

Pentru angajatori, competiția pentru specialiști de top devine mai intensă. Salariile mai mari și beneficiile flexibile sunt acum instrumente esențiale de recrutare și retenție. De asemenea, companiile trebuie să investească în formarea profesională a angajaților existenți, pentru a menține un nivel ridicat de performanță într-un mediu de lucru tot mai tehnologizat.

Pe termen lung, piața muncii din România se aliniază unei tendințe globale: accent pe calitate, nu pe cantitate. Creșterea salariilor, chiar și într-un context de scădere a ofertelor de joburi, arată că valoarea competențelor și a pregătirii profesionale primează. Pentru cei dispuși să învețe și să se adapteze, această etapă poate aduce nu doar venituri mai mari, ci și cariere mai stabile.