03 iul. 2025 | 13:35

Pajiştea din Bucureşti de care puţini ştiu. Liniştea şi cântecul păsărilor, o oază în mijlocul aglomeraţiei şi poluării

NEWS - HP
Share
Pajiştea din Bucureşti de care puţini ştiu. Liniştea şi cântecul păsărilor, o oază în mijlocul aglomeraţiei şi poluării
Pajistea Petricani. Sursa foto: Asociatia Parcul Natural Vacaresti/Facebook

Într-un oraş sufocat de trafic, poluare şi betoane încinse, există încă locuri în care natura mai respiră. Pajiştea Petricani, un colţ verde ascuns în inima Bucureştiului, oferă linişte, umbră şi cântecul păsărilor, într-un peisaj neaşteptat pentru o capitală europeană atât de aglomerată.

Un colț de natură ascuns între blocuri

Deși Bucureștiul se află la coada clasamentului european în ceea ce privește spațiile verzi pe cap de locuitor – doar 7 metri pătrați, față de media UE de peste 20 – încă mai există oaze urbane care surprind prin frumusețea lor naturală.

Un astfel de loc este Pajiștea Petricani, situată între cartierele din nordul Capitalei. Aici, între betoane și șosele, cinci hectare de pădure și pajiște adăpostesc peste 200 de specii de animale.

Maia Bondici, jurnalistă Euronews România, descrie locul astfel: ”Să știți că nu suntem în vârful muntelui, într-o pădure, ci în inima Bucureştiului, la Pajiştea Petricani. Aici se ascund zeci de specii de animale şi plante”.

În ciuda poziționării centrale, liniștea este deplină. Nu se aud claxoane sau motoare, ci doar triluri de păsări și freamăt de vânt în frunziș. Asociația Parcul Natural Văcărești a deschis oficial accesul către această zonă și a amenajat un traseu pentru vizitatori.

Biodiversitate uimitoare și planuri ambițioase

Dan Bărbulescu, Directorul Asociației Parcul Natural Văcărești, subliniază importanța ecologică a locului:

”Această intersecţie de habitate și de peisaje, ecoton cum îl numim noi, asigură această diversitate foarte mare, adică peste 100 de specii de păsări observate, insecte, fluturi, fiind o pajişte, nu mai vorbesc de reptile, amfibieni, mamifere, păsări de noapte”.

Asociația are planuri ample: reactivarea a peste 800 de hectare de spații verzi din București, în următorii cinci ani. Vizate sunt zone precum Pădurea Băneasa, Valea Saulei, Stufărișul de la Dobroești sau zona în care Dâmbovița se varsă în Lacul Morii.

”Toate aceste zone despre care am vorbit – Colentina, Dâmbovița, Băneasa, Parcul Natural Văcărești – se vor institui într-o rețea de arii naturale protejate care o să ofere locuri de recreere, de relaxare, de educație și de viață bună, pentru oraş”, mai spune Dan Bărbulescu.

Verdele care răcorește și purifică aerul

Spațiile verzi nu înseamnă doar frumusețe și relaxare, ci și sănătate. Într-un București aflat în topul celor mai poluate capitale europene, orice metru de verde contează.

Oana Neneciu, expert în poluare Ecopolis, atrage atenția: ”Copacii, aşa cum știm, absorb sau rețin particulele din atmosferă, iar un oraş verde e un oraş mai sănătos pentru locuitorii săi.

Din punct de vedere al particulelor în suspensie se văd diferențe. Cred că cel mai important beneficiu al acestor mici oaze verzi e acela de confort termic”.

Diferențele de temperatură între spațiile verzi și zonele urbane intens construite pot depăși și 20 de grade Celsius. Pajiștea Petricani nu doar că răcorește orașul, dar oferă și o lecție de conviețuire cu natura. Drumul e croit. Mai trebuie doar să-l urmăm.