Oscar 2025: Cine va câștiga și cine merită cu adevărat trofeul?

Sezonul premiilor de la Hollywood nu a fost niciodată mai imprevizibil ca în acest an. Filmele au trecut rapid de la statutul de favorite la cel de pierzătoare, iar controversele online și scandalurile de culise au influențat semnificativ voturile. Cu toate acestea, o constantă rămâne dorința publicului de a afla care sunt peliculele și actorii ce vor ridica statueta mult râvnită la Gala Premiilor Oscar. În cele ce urmează, vom analiza marile categorii și vom vedea atât cine este favorit să câștige, cât și cine ar merita cu adevărat, din perspectiva criticilor.

Cel mai bun film

Pe lista nominalizărilor la categoria „cel mai bun film” din 2025 se regăsesc titluri diverse, de la drame politice la epopei SF. Printre favoritele indiscutabile se numără „Anora”, un film american cu accente sociale și umor irezistibil, care a făcut senzație la Cannes, și „Conclave”, un thriller inteligent plasat în culisele Vaticanului. Alte producții, precum „The Brutalist”, un proiect cu ambiții epice, și „A Complete Unknown”, un biopic intrigant despre Bob Dylan, au întrunit păreri împărțite, dar încă pot oferi surprize.

Criticii sunt de părere că „Anora” are tot ce-i trebuie pentru a cuceri voturile Academiei – îmbină povestea antrenantă cu o viziune regizorală coerentă și personaje memorabile. Totuși, mulți atrag atenția că „Conclave” ar putea să răspundă perfect nevoilor sistemului de vot preferențial, fiind, pentru mulți, a doua opțiune ideală. Un lucru e sigur: într-un an cu atâția concurenți puternici, nimic nu este bătut în cuie, iar finalul acestei categorii rămâne deschis.

Cel mai bun regizor

La regie, bătălia pare să se dea între Sean Baker, autorul vizionar al „Anora”, și Brady Corbet, creatorul ambițios al „The Brutalist”. Baker a cucerit publicul cu stilul său naturalist și tranzițiile ingenioase între comedie și dramă, iar numeroase premii preliminare (inclusiv Directors Guild Award) îl propulsează în poziția de mare favorit. În schimb, Corbet impresionează prin amploarea și nostalgia pe care o aduce unei producții „ca în vremurile de odinioară”, cu intermisie și un format de proiecție special.

Coralie Fargeat („The Substance”) și Jacques Audiard („Emilia Pérez”) intră și ei în discuție, deși șansele lor sunt minate fie de controverse, fie de popularitatea scăzută în rândul publicului american. În timp ce Anora a fost lăudat universal, „Emilia Pérez” a suferit o lovitură de imagine din cauza unor postări online controversate aparținând uneia dintre vedetele filmului. Așadar, cei doi titani ai acestui an rămân Baker și Corbet – iar pronosticul majoritar îl avantajează pe Baker.

Cel mai bun actor

La acest capitol, criticii subliniază competiția acerbă dintre Adrien Brody („The Brutalist”) și Timothée Chalamet („A Complete Unknown”). Brody a avut un parcurs remarcabil, câștigând Globul de Aur și Bafta pentru interpretarea sa emoționantă a unui refugiat al Holocaustului. Totuși, victoria lui Chalamet la SAG Awards a răsturnat calculele, mai ales datorită transformării sale credibile în Bob Dylan, completată de momente de chitară și canto autentice.

Ralph Fiennes („Conclave”) este lăudat pentru subtilitatea și tensiunea pe care le aduce personajului său, iar Colman Domingo și Sebastian Stan au și ei prestații solide în pelicule mai puțin mediatizate. Cu toate acestea, Brody și Chalamet par să domine atenția publicului. Dacă Brody este favorit să primească în sfârșit o nouă recunoaștere după „The Pianist”, Chalamet captează simpatia printr-o campanie elegantă și prin afecțiunea tradițională a Academiei față de biografii.

Cel mai bună actriță

La „cel mai bună actriță”, controversa generată de Karla Sofía Gascón a scos definitiv din cursă filmul „Emilia Pérez”, așa că lupta se dă între Cynthia Erivo („Wicked”), Mikey Madison („Anora”), Demi Moore („The Substance”) și Fernanda Torres („I’m Still Here”). Madison și-a ridicat cota după ce a câștigat Bafta, însă Demi Moore este cea care pare să conducă, având în vedere discursurile memorabile de la Globurile de Aur și accentul pus pe tema discriminării legate de vârstă la Hollywood.

Moore are, așadar, drumul deschis, însă există posibilitatea unei surprize semnate de Mikey Madison, care a cucerit inimile tinerilor prin rolul ei din „Anora”. În același timp, Fernanda Torres livrează o interpretare profundă, într-un film politic emoționant și complex, „I’m Still Here”. Poate că subtilele nuanțe ale prestației sale nu vor impresiona majoritatea votanților, dar mulți critici o consideră cea mai bună performanță feminină a anului.

Cel mai bun actor în rol secundar

Categoria „cel mai bun actor în rol secundar” pare mai puțin imprevizibilă: Kieran Culkin („A Real Pain”) a câștigat până acum toate premiile importante, cucerind publicul cu personajul lui Benji, un amestec de umor și melancolie ce amintește de romanțul său din „Succession”. Această consecvență în obținerea trofeelor anterioare transformă prezența sa la Oscar într-o formalitate.

Cu toate acestea, merită remarcată competiția lui Edward Norton, Yura Borisov, Guy Pearce și Jeremy Strong, toți cu roluri solide care, în altă conjunctură, ar fi putut fi câștigătoare. Performanța lui Norton ca Pete Seeger în „A Complete Unknown” sau subtilitatea lui Borisov în „Anora” își au fanii lor, dar nimic nu pare să-i poată răpi lui Culkin succesul deja stabilit.

Cea mai bună actriță în rol secundar

Până de curând, Zoe Saldaña („Emilia Pérez”) părea destinată unei victorii ușoare, datorită interpretării sale vibrante și a background-ului său în francize de succes (Marvel, Star Trek). Din nefericire, scandalul generat de colegul ei de platou, Karla Sofía Gascón, a afectat imaginea filmului. Cu toate acestea, Saldaña a știut să se distanțeze elegant de controversă, rămânând una dintre pretendentele serioase la statueta pentru rol secundar.

Alte nume importante includ Ariana Grande („Wicked”), Isabella Rossellini („Conclave”) și Monica Barbaro („A Complete Unknown”), fiecare remarcându-se într-un stil diferit. Totuși, Saldaña a câștigat deja o serie de premii, iar povestea ei de revenire – plus interpretarea muzicală – impresionează Academia. E posibil să asistăm la un triumf meritat, chiar dacă filmul său a fost zguduit de polemici.

Cel mai bun scenariu adaptat

„Conclave” pleacă drept favorit, datorită lui Peter Straughan, care a transformat romanul de succes al lui Robert Harris într-o poveste tensionată despre alegerile din Vatican. Filmul a obținut numeroase premii în cadrul criticilor, iar regizorul Edward Berger a lăudat public contribuția esențială a scenariului la atmosfera filmului.

Există totuși și alte concurente, precum „Nickel Boys”, adaptare a romanului lui Colson Whitehead. Deși a primit laude pentru calitatea literară a scenariului, filmul nu a reușit să-și creeze o popularitate atât de mare încât să conteste serios dominația lui „Conclave”. În plus, „Emilia Pérez” și „A Complete Unknown” nu par să aibă suficient avânt după controversatele evoluții recente.

Cel mai bun scenariu original

În mod surprinzător, aici se înfruntă patru scenarii puternice: „Anora”, „The Brutalist”, „A Real Pain” și „The Substance”. Sean Baker („Anora”) a câștigat premiul sindicatului scenariștilor (WGA), iar „The Brutalist” a fost recompensat de câteva asociații de critici. „A Real Pain” a plecat cu premiul BAFTA, iar „The Substance” fusese anterior onorat la Cannes.

Dincolo de aceste fluctuații, s-ar putea ca membrii Academiei să dorească să răsplătească prospețimea și curajul lui Jesse Eisenberg, autorul scenariului „A Real Pain”. Totuși, „Anora” fiind favorită la alte categorii majore, este posibil ca și scenariul său să atragă voturi. Până în ultima clipă, nimeni nu poate spune cu certitudine cine va pleca acasă cu trofeul.

Cel mai bun film internațional

Categoria pentru film internațional este marcată de declinul rapid al „Emilia Pérez”, altă dată considerat un concurent puternic. „I’m Still Here”, o producție braziliană regizată de Walter Salles și cu Fernanda Torres în rol principal, a reușit să capete admirația criticilor și e mare favorită acum. Povestea încărcată de emoție, despre disparițiile din timpul dictaturii militare din Brazilia, a atins un punct sensibil în conștiința internațională.

Există și alte titluri notabile, precum „Flow” (Letonia) și „The Seed of the Sacred Fig” (Iran), care au povestea lor unică. Cu toate acestea, „I’m Still Here” se distinge prin intensitate și calitatea interpretării. În contextul sensibil al discuțiilor politice globale, un film despre memorie, familie și dreptate are toate șansele să cucerească inimile votanților.

Cel mai bun film de animație

În 2025, competiția la animație include producții cu bugete uriașe și sequele mult-așteptate, de la „Wallace & Gromit: Vengeance Most Fowl” până la „The Wild Robot”. Acesta din urmă are toată atenția, fiind un success la box office și având un mesaj ecologic puternic. Regizat de Chris Sanders, cunoscut pentru „Lilo & Stitch” și „How to Train Your Dragon”, „The Wild Robot” pare să fie un amestec reușit de aventură SF și sensibilitate pentru natură.

Totuși, concursul rămâne strâns, pentru că fiecare film nominalizat și-a câștigat susținători. „Flow”, producție letonă fără dialog, impresionează prin lirism și inovație, iar publicul apreciază dimensiunea poetică a poveștii. Constatăm astfel un contrast: deși „The Wild Robot” e un blockbuster iubit de spectatori, există mereu loc de surprize la votul final în această categorie.

Cel mai bun film documentar

După succesele documentare din anii trecuți, precum „Navalny” și „20 Days in Mariupol”, se remarcă o continuare a tendinței de a premia producțiile cu încărcătură politică și umanitară. „No Other Land” este considerat favorit, urmărind povestea unei comunități din Cisiordania și impactul distrugerilor, o narațiune care a strâns deja numeroase distincții la festivaluri. Conținutul ei angajat și echipa internațională de realizatori oferă filmului o rezonanță specială.

„Porcelain War” a atras, la rândul său, atenția prin abordarea conflictului din Ucraina, introducând o dimensiune artistică inedită, dat fiind că protagoniștii sunt și creatori de porțelan. Deși filmul a impresionat prin unicitatea perspectivei, „No Other Land” vine cu o forță emoțională remarcabilă, care ar putea cuceri ușor membrii Academiei, mai ales în contextul dorinței lor de a sublinia teme globale relevante.

Cea mai bună coloană sonoră originală

„Wicked” a atras atenția prin melodiile sale captivante, însă acele piese intră în altă categorie (Best Original Song). La scorul general se disting două nume: Daniel Blumberg, compozitorul extraordinarului soundtrack pentru „The Brutalist”, și Volker Bertelmann, care a creat muzica pentru „Conclave”. Blumberg a câștigat premiul BAFTA, iar stilul său eclectic – un amestec de jazz și elemente orchestrale – a oferit o anvergură suplimentară unui film altfel realizat cu buget limitat.

Bertelmann, deja recunoscut pentru „All Quiet on the Western Front”, a continuat să livreze tensiune prin compozițiile sale clasice pentru „Conclave”. Criticii oscilează între intensitatea experimentală a lui Blumberg și rigoarea dramatică a lui Bertelmann. Cu toate acestea, având în vedere recepția excelentă a „The Brutalist” la BAFTA, mulți cred că Blumberg ar putea ieși învingător.

Cea mai bună imagine

Și categoria pentru cea mai bună imagine este una extrem de competitivă în 2025. „The Brutalist” se laudă cu un format VistaVision rar întâlnit în ultimii ani, oferind un aspect epic și cadre luminoase, în timp ce „Nosferatu” (varianta regizată de Robert Eggers) impresionează prin paleta de culori și alternarea rafinată între scene gotice și imagini realiste de zi. Surprinzător, „Nickel Boys” nu a intrat pe listă, deși filmul era aclamat pentru stilul imersiv creat de Jomo Fray.

Printre specialiști, se vorbește și despre șansele lui Greig Fraser, care a lucrat la „Dune: Part Two”. Deși este considerat un maestru al filmărilor futuriste, competiția acerbă din acest an face dificilă o pronosticare certă. Criticii cred însă că „The Brutalist” și directorul de imagine Lol Crawley au mari șanse să triunfe, mai ales dată fiind expunerea și comentariile elogioase din cadrul celorlalte ceremonii de premiere.

Acesta este tabloul competitiv al premiilor Oscar 2025: un sezon încărcat de răsturnări de situație, performanțe remarcabile și controverse răsunătoare. Rămâne de văzut dacă pronosticurile criticilor se vor dovedi corecte sau dacă surprizele de ultim moment vor schimba încă o dată cursul istoriei cinematografice. Un lucru este sigur: pasiunea pentru film și pentru celebrarea talentului va străluci la intensitate maximă în noaptea Oscarurilor.