Oceanul Arctic se schimbă la față, dar nu în bine. Consecințele salinității crescute, cum va afecta planeta

În ultimii ani, oceanul din jurul Antarcticii a început să devină semnificativ mai sărat, fenomen care contrazice așteptările clasice privind topirea gheții polare.

Începând cu anul 2015, suprafața de gheață marină din această zonă a scăzut dramatic, pierzându-se o suprafață echivalentă cu insula Groenlanda, o schimbare ambientală de proporții la nivel global, scrie Science Alert care citează The Conversation.

Această situație este surprinzătoare deoarece topirea gheții ar fi trebuit să aducă un efect de „diluare”, făcând apa mai puțin sărată.

Cu toate acestea, datele recente, obținute prin sateliți și roboți subacvatici europeni, arată contrariul: apa de la suprafață devine mai sărată și, prin urmare, mai densă.

Cum afectează salinitatea formarea gheții marine

Structura stratificată a oceanului Antarctic este esențială pentru păstrarea temperaturilor scăzute la suprafață. De regulă, apa rece și puțin sărată stă deasupra apei mai calde și mai sărate din adâncuri. Stratificarea împiedică transferul de căldură din adâncime spre suprafață, facilitând formarea și menținerea gheții marine.

Creșterea salinității la suprafață face ca apa să devină mai densă și să se scufunde mai ușor, perturbând stratificarea și permițând apei mai calde din adâncime să urce spre suprafață.

Această circulație verticală aduce mai multă căldură la suprafață, topind gheața de jos în sus, chiar și pe timpul iernii, și împiedicând refacerea acesteia. În plus, această mișcare ridică tot mai multă sare din adâncuri, intensificând procesul într-un cerc vicios.

Acest fenomen a fost observat în timpul reapariției polyniei Maud Rise, o zonă extinsă lipsită de gheață care nu mai fusese văzută de decenii, confirmând astfel existența acestui puternic mecanism de feedback.

Implicațiile globale ale pierderii gheții marine

Scăderea gheții marine din Antarctica are consecințe majore nu doar pentru ecosistemele locale, ci și pentru clima întregii planete.

Gheața reflectă o parte importantă din radiația solară înapoi în spațiu, iar lipsa ei permite absorbția unui volum mai mare de căldură în ocean și atmosferă.

Aceasta duce la accelerarea încălzirii globale, intensificarea furtunilor și creșterea nivelului mării, cu efecte resimțite în orașele de coastă din întreaga lume.

De asemenea, speciile dependente de gheață, precum pinguinii împărați și krill-ul antarctic, element de bază al lanțului trofic, sunt direct amenințate, iar întreaga rețea de viață polară începe să se destrame.

Studiile recente arată că modelele climatice actuale trebuie revizuite, deoarece nu prevăd aceste schimbări rapide și neașteptate ale salinității și structurii oceanice.

În plus, finanțarea pentru monitorizarea continuă a Oceanului Sudic este amenințată, punând în pericol capacitatea oamenilor de știință de a urmări aceste transformări critice și de a pregăti strategii de adaptare.