Obligatoriu în 2025 în România, nu mai scapi fără reciclare. Cum se colectează deșeurile textile, decizia vine de la Bruxelles

Începând cu 1 ianuarie 2025, colectarea separată a deșeurilor textile devine obligatorie în România, conform unei directive europene. Această măsură face parte dintr-un efort mai larg al Uniunii Europene de a reduce impactul negativ al industriei textile asupra mediului și de a încuraja tranziția către o economie circulară. România trebuie să se alinieze acestei inițiative, deși încă mai are de făcut pași semnificativi pentru a-și dezvolta infrastructura necesară.

Ce presupune noua obligație

Directiva-cadru a UE privind deșeurile (WFD) impune statelor membre să implementeze sisteme de colectare separată pentru textilele uzate. Această inițiativă urmărește să:

• Reducă deșeurile textile trimise la gropile de gunoi sau incinerate.
• Promoveze reutilizarea și reciclarea textilelor, reducând astfel poluarea și consumul de resurse.
• Impună producătorilor să își asume responsabilitatea pentru întregul ciclu de viață al produselor textile, de la proiectare până la gestionarea deșeurilor.

Un aspect central al noii politici este Responsabilitatea Extinsă a Producătorului (REP), care obligă companiile să contribuie financiar la infrastructura necesară pentru gestionarea deșeurilor textile. Producătorii vor fi taxați pentru fiecare produs pus pe piață, iar acești bani vor fi utilizați pentru sortarea, reciclarea și reutilizarea textilelor.

Cum va funcționa colectarea textilelor în România

În prezent, România nu dispune de o infrastructură completă pentru a gestiona eficient deșeurile textile. Totuși, țara s-a angajat prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) să construiască cel puțin 26 de instalații de reciclare până la mijlocul anului 2026, cu un buget de 220 de milioane de euro.

Ce ascunde interesul lui Donald Trump pentru Groenlanda? Motivele pentru care această insulă este atât de valoroasă

Scapă de petele galbene de pe fața de masă în doar 5 minute. Ai nevoie doar de două ingrediente naturale

Retailerii au început deja să implementeze programe de colectare. De exemplu:

• Un mare retailer din România a colectat peste 30 de tone de textile uzate într-o lună în 2024, volumul crescând în perioadele de schimbare a sezonului.

Cu toate acestea, țara noastră trebuie să accelereze implementarea de:

• Centre de colectare dedicate în orașe.
• Infrastructură pentru sortarea și reciclarea textilelor.
• Campanii de educare a publicului privind importanța reciclării textilelor.

Beneficii și provocări

Beneficiile includ:

• Crearea unor noi locuri de muncă în domenii precum sortarea, repararea și reciclarea textilelor.
• Reducerea poluării și a consumului de resurse, prin prelungirea duratei de viață a produselor textile.
• Dezvoltarea unui sistem sustenabil, care să sprijine economia circulară.

Provocările principale:

• Lipsa infrastructurii adecvate: România trebuie să facă investiții majore pentru a se conforma cerințelor europene.
• Educația consumatorilor: Mulți oameni nu sunt încă familiarizați cu importanța reciclării textilelor.
• Costurile asociate: Producătorii vor suporta costuri mai mari, care ar putea fi transferate parțial către consumatori.

Ce urmează pentru români?

Pentru consumatori, reciclarea textilelor va deveni o normă, iar accesul la punctele de colectare va fi esențial. Românii vor trebui să:

• Își sorteze textilele uzate separat de alte deșeuri.
• Le ducă la punctele de colectare special amenajate.
• Contribuie la reducerea impactului asupra mediului, adoptând obiceiuri sustenabile, cum ar fi reutilizarea hainelor și donarea celor în stare bună.

Această schimbare nu este doar o obligație legală, ci și o oportunitate de a contribui la protejarea mediului și la crearea unei economii mai sustenabile. Dacă România își va respecta angajamentele, această inițiativă ar putea deveni un exemplu de succes pentru tranziția către o gestionare mai responsabilă a deșeurilor.