Obligatoriu de azi în România, 1 ianuarie: Ce trebuie să facă toți cetățenii, ce arată legea
Începând cu 1 ianuarie 2025, România, alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene, va trebui să implementeze colectarea separată a deșeurilor textile, conform Directivei UE 2018/851. Deși măsura vizează reducerea risipei și promovarea reciclării, realitatea din teren arată că țara noastră nu este pregătită să facă față acestei obligații. Lipsa infrastructurii adecvate și a investițiilor în tehnologii moderne ridică semne de întrebare cu privire la succesul implementării acestei directive.
Anual, în România sunt generate aproximativ 160.000 de tone de deșeuri textile, însă doar 6-10% dintre acestea pot fi reciclate în prezent. În lipsa unor măsuri concrete și a unei strategii bine definite, această inițiativă riscă să devină mai mult o povară decât o soluție sustenabilă.
De ce colectarea separată este esențială
Implementarea colectării separate a textilelor nu este doar o obligație legală, ci și un pas necesar pentru protejarea mediului. În prezent, majoritatea deșeurilor textile din România ajung la groapa de gunoi sau sunt incinerate, contribuind astfel la poluare. Potrivit Asociației Române pentru Reutilizare și Reciclare Textile (ARETEX), colectarea separată corect realizată poate crește procentul de reciclare până la 25%, cu condiția ca aceasta să fie susținută de o infrastructură adecvată și tehnologii performante de sortare.
Pentru ca procesul să fie eficient, sunt necesare containere speciale, curate și protejate de umezeală, destinate exclusiv textilelor. De asemenea, hainele și alte materiale textile colectate trebuie spălate, împachetate corespunzător și transportate în condiții sigure pentru a preveni contaminarea. Însă, în prezent, aceste măsuri par mai degrabă idealuri decât realități.
Potrivit președintelui ARETEX, Zoltán Gündisch, colectarea separată trebuie să aibă ca principal scop reutilizarea. Din păcate, industria reciclării textilelor din România se confruntă cu lipsa capacităților de sortare avansată și a tehnologiilor de reciclare competitive din punct de vedere financiar. Fără investiții substanțiale, atingerea obiectivelor stabilite de directivă devine dificilă.
Obstacole și soluții pentru o implementare sustenabilă
Principalul obstacol în calea implementării acestei măsuri este lipsa unei infrastructuri bine dezvoltate. În timp ce țările vestice colectează până la 16 kg de textile pe cap de locuitor anual, în România această valoare este de doar 0,5-0,7 kg. Discrepanța reflectă atât lipsa conștientizării la nivel individual, cât și lipsa unor soluții logistice eficiente.
Legislația centrată pe Responsabilitatea Extinsă a Producătorului (REP), aflată încă în curs de dezvoltare la nivel european, ar putea juca un rol esențial în gestionarea deșeurilor textile. Aceasta ar urma să oblige producătorii să contribuie financiar la colectarea și reciclarea textilelor post-consum. Totuși, implementarea sa necesită timp, iar România riscă să rămână în urmă dacă nu se grăbește să adopte măsuri concrete.
ARETEX atrage atenția asupra necesității de a sprijini financiar dezvoltarea infrastructurii de colectare și a investițiilor în tehnologii de sortare și reciclare. Fără aceste măsuri, deșeurile textile colectate separat vor continua să fie depozitate sau incinerate, fără a aduce beneficii reale mediului.
De asemenea, directiva europeană permite derogări în anumite condiții, cum ar fi atunci când colectarea separată nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau când impactul ecologic al colectării amestecate este similar cu cel al colectării separate. Aceste excepții oferă un respiro temporar, dar nu trebuie văzute ca o soluție pe termen lung.
Ce poți face ca cetățean
Deși responsabilitatea principală cade pe umerii autorităților și ai industriei, și tu poți contribui la reducerea risipei textile. Donează hainele pe care nu le mai folosești în containerele special amenajate, asigurându-te că acestea sunt curate și împachetate corespunzător. Alege să cumperi mai puțin, dar mai calitativ, și optează pentru produse second-hand atunci când este posibil.
Cu un efort comun din partea autorităților, companiilor și cetățenilor, România poate transforma această provocare într-o oportunitate de a construi un sistem mai sustenabil de gestionare a deșeurilor textile.