Obiectul interstelar 3I/ATLAS se îndepărtează de Pământ. Astronomii admit că este, cel mai probabil, un fenomen natural

Descoperirea obiectului interstelar 3I/ATLAS a reaprins, în vara și toamna lui 2025, una dintre cele mai vechi fascinații ale omenirii: posibilitatea unui contact cu o civilizație extraterestră. De la primele observații, viteza neobișnuit de mare și traiectoria de „evadare” din Sistemul Solar au transformat acest corp ceresc într-un subiect intens dezbătut nu doar în comunitatea științifică, ci și în spațiul public. Printre vocile care au alimentat speculațiile s-a numărat și astronomul Avi Loeb de la Harvard, cunoscut pentru deschiderea sa față de ipoteze neconvenționale. Pe măsură ce 3I/ATLAS se îndepărtează însă de Pământ, după ce a fost recent la cea mai mică distanță de planeta noastră, Loeb afirmă acum că datele disponibile indică faptul că obiectul este, cel mai probabil, natural.

Această schimbare de ton vine într-un moment în care anxietatea publică atinsese cote neașteptate, alimentată de interpretări alarmiste și de o confuzie generală între ipoteză teoretică și concluzie științifică. Povestea lui 3I/ATLAS devine astfel un studiu de caz despre cum funcționează știința în fața necunoscutului și despre riscurile extrapolării premature.

Obiectul 3I/ATLAS a fost detectat pe 1 iulie 2025 de sistemul Asteroid Terrestrial-impact Last Alert System, un program dedicat identificării timpurii a corpurilor potențial periculoase. Analizele inițiale au arătat că se deplasează cu aproximativ 54 de kilometri pe secundă, o viteză record pentru un obiect interstelar observat până acum. De fapt, acesta este abia al treilea obiect confirmat care provine din afara Sistemului Solar, după celebrul 1I/‘Oumuamua și 2I/Borisov.

Observațiile realizate într-un interval relativ scurt au oferit informații valoroase. Astronomii au identificat molecule considerate esențiale pentru viață, iar structura chimică a obiectului sugerează că este un „capsulă a timpului” provenită dintr-o regiune diferită a galaxiei noastre, posibil formată într-o epocă mult mai veche decât Soarele. Aceste date sunt extrem de importante pentru înțelegerea modului în care materialul interstelar circulă și interacționează cu sistemele planetare.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Problema a apărut atunci când aceste caracteristici neobișnuite au fost interpretate dincolo de datele concrete. Viteza mare, traiectoria particulară și unele aspecte inițial neclare au devenit teren fertil pentru speculații despre originea artificială a obiectului. În lipsa unei comunicări riguroase, o parte a publicului a perceput ipotezele drept dovezi, ceea ce a amplificat neliniștea.

Ipoteza „navei extraterestre” și rolul lui Avi Loeb

Avi Loeb nu este străin de controverse. În trecut, el a sugerat că primul obiect interstelar cunoscut, ‘Oumuamua, ar putea fi de origine artificială. În cazul lui 3I/ATLAS, Loeb a co-semnat un articol descris chiar de el drept un „exercițiu pedagogic”, în care explora posibilitatea ca obiectul să fie o navă extraterestră ostilă, în linie cu așa-numita ipoteză a „Pădurii Întunecate”. Aceasta pornește de la ideea că civilizațiile avansate ar putea distruge preventiv alte forme de viață, pentru a-și proteja propriile resurse.

Unul dintre argumentele invocate era faptul că obiectul a atins periheliul – punctul de maximă apropiere de Soare – pe partea opusă Pământului, ceea ce ar fi putut limita observațiile directe. De asemenea, Loeb a considerat inițial lipsa unei cozi vizibile drept un element „anomal”. Ulterior, însă, 3I/ATLAS a dezvoltat atât o coadă, cât și o „anti-coadă”, fenomene cunoscute și explicate în literatura astronomică de zeci de ani.

Aceste ajustări succesive ale interpretării au atras critici din partea altor astronomi, care au subliniat că datele sunt compatibile cu un comportament cometar obișnuit. Mai important, discursul public generat în jurul acestor ipoteze a avut efecte reale: pe platformele online au apărut mesaje de panică, oameni exprimându-și teama de un colaps societal iminent sau de un scenariu apocaliptic.

Concluziile actuale și lecțiile pentru viitor

După ce 3I/ATLAS a trecut la o distanță de aproximativ 270 de milioane de kilometri de Pământ, fără a manifesta manevre sau comportamente neobișnuite, Avi Loeb a declarat public că obiectul este „cel mai probabil natural”. El a subliniat că nu s-a observat nicio activitate care să sugereze o origine tehnologică și că, în lipsa unor semnături clare, ipoteza extraterestră trebuie abandonată.

Loeb a creat chiar o scară proprie, cunoscută drept „scara Loeb”, pentru a evalua probabilitatea ca un obiect să fie artificial. În cazul lui 3I/ATLAS, scorul maxim a fost 4 din 10, o valoare care, deși moderată în termeni academici, a fost percepută de public ca alarmantă. Acum, pe măsură ce obiectul se îndepărtează spre Jupiter și apoi în afara Sistemului Solar, Loeb afirmă că este dispus să revizuiască acest scor în jos.

Cazul 3I/ATLAS scoate în evidență o problemă mai amplă: modul în care comunicarea științifică poate influența percepția publică. Mulți cercetători avertizează că, dacă fiecare obiect neobișnuit este asociat cu ipoteze extraterestre, comunitatea științifică riscă un efect de tip „băiatul care a strigat lup”. În momentul în care va apărea o dovadă reală a vieții extraterestre, aceasta ar putea fi întâmpinată cu scepticism sau indiferență.

În final, 3I/ATLAS rămâne un obiect extrem de valoros din punct de vedere științific, chiar și fără aura misterioasă a unei nave extraterestre. Studierea lui a oferit date prețioase despre materia interstelară și a demonstrat cât de rar și prețios este timpul de observație pentru astfel de vizitatori cosmici. Povestea sa este, poate, mai degrabă o lecție despre răbdare, rigoare și responsabilitate decât despre extratereștri.