Oamenii de știință avertizează: Viața sintetică „în oglindă” ar putea deveni o amenințare globală. Ce înseamnă asta, mai exact

Un nou concept din domeniul biologiei sintetice stârnește deja dezbateri intense și îngrijorări majore la nivel mondial, deși tehnologia nu există încă în forma sa completă. Este vorba despre așa-numita „viață în oglindă” – organisme sintetice al căror cod genetic și structuri proteice ar fi inversate față de toate formele de viață cunoscute pe Pământ. Potrivit specialiștilor, o astfel de inovație ar putea aduce beneficii medicale semnificative, dar în același timp ar putea deschide o cutie a Pandorei capabilă să destabilizeze ecosisteme și chiar să pună în pericol supraviețuirea umanității.

Toată viața de pe Terra se bazează pe un principiu fundamental numit homochiralitate: moleculele esențiale au orientări fixe. ADN-ul are spirala orientată spre dreapta, în timp ce proteinele se înfășoară spre stânga. Această simetrie stabilă a permis apariția și menținerea vieții așa cum o cunoaștem.

Dar dacă oamenii de știință ar crea un organism în care ADN-ul se răsucește spre stânga, iar proteinele spre dreapta? Aceasta este întrebarea pe care o ridică conceptul de viață în oglindă. Consecințele nu pot fi anticipate cu precizie, însă mulți biologi avertizează că impactul ar putea fi devastator.

Problema majoră este că sistemul nostru imunitar recunoaște și reacționează la structurile moleculare existente. Moleculele „oglindite” ar putea trece neobservate, iar infecțiile provocate de bacterii sintetice de acest tip ar fi imposibil de combătut. Cu alte cuvinte, o simplă expunere ar putea echivala cu un sistem imunitar paralizat, ceea ce ar transforma un contact banal într-o amenințare letală.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Avertismentele comunității științifice și apelurile la interdicție

John Glass, un pionier al biologiei sintetice care a participat la crearea primei celule vii cu genom sintetic, avertizează într-un editorial publicat în Financial Times că omenirea ar trebui să ia decizia radicală de a nu permite dezvoltarea vieții în oglindă. „Întrebarea nu este dacă putem preveni această amenințare, ci dacă vom acționa cât timp încă mai avem ocazia”, a scris acesta.

În decembrie 2024, un grup de cercetători de prestigiu, inclusiv doi laureați ai Premiului Nobel, au publicat un raport tehnic în care au descris consecințele posibile ale unei astfel de tehnologii drept „catastrofale la nivel global”. Mai mult, în iunie 2025, peste 150 de oameni de știință și eticieni s-au reunit la Institutul Pasteur din Paris pentru a analiza riscurile și pentru a discuta interzicerea dezvoltării acestor organisme.

Există motive întemeiate pentru aceste reacții. Dacă un asemenea tip de viață ar fi eliberat accidental în natură, ecosistemele ar putea fi dezechilibrate iremediabil. Organismele în oglindă ar putea fi invulnerabile la prădătorii naturali și s-ar putea răspândi necontrolat, contaminând soluri, ape și resurse agricole. Într-un scenariu extrem, specii întregi, inclusiv cea umană, ar putea fi împinse spre dispariție.

Promisiuni medicale și dileme etice uriașe

În ciuda acestor pericole, ideea de viață în oglindă atrage cercetători datorită beneficiilor potențiale. Proteinele sintetice cu structuri oglindite ar putea fi folosite pentru medicamente mult mai rezistente în organism, crescând eficiența tratamentelor pentru boli grave. În acest sens, domeniul promite să devină un instrument medical revoluționar.

Însă balanța între utilitate și risc este extrem de fragilă. O legislație prea strictă ar putea bloca întregul domeniu al biologiei sintetice, un sector care deja contribuie la dezvoltarea de vaccinuri, terapii genice și biotehnologii agricole. Pe de altă parte, lipsa unor limite clare ar putea permite experimentarea iresponsabilă cu organisme periculoase.

John Glass subliniază că momentul actual este unul critic, deoarece dezbaterea are loc înainte ca tehnologia să fie viabilă pe deplin. Estimările arată că dezvoltarea primei celule sintetice în oglindă ar putea deveni posibilă în următorii 10–30 de ani. „Odată construită o astfel de celulă, ar fi relativ ușor de ingineriat mai multe tipuri de bacterii în oglindă”, avertizează Glass.

Pentru tine, ca cititor, acest subiect ridică întrebări esențiale despre limitele progresului științific. Până unde ar trebui să mergă cercetarea atunci când miza este chiar viitorul planetei? Și, mai important, cine ar trebui să ia decizia finală: oamenii de știință, guvernele sau comunitatea globală?