29 dec. 2025 | 08:28

O singură cameră AI a dat peste 1.000 de amenzi în patru zile: testul care schimbă regulile traficului

TEHNOLOGIE
O singură cameră AI a dat peste 1.000 de amenzi în patru zile: testul care schimbă regulile traficului

Inteligența artificială nu mai este demult un concept abstract sau limitat la aplicații digitale inofensive. În Europa, tehnologia începe să joace un rol tot mai vizibil și mai concret în viața de zi cu zi, inclusiv în domenii sensibile precum aplicarea legii. Un exemplu elocvent vine din Grecia, unde un proiect-pilot discret, bazat pe camere de trafic cu inteligență artificială, a produs rezultate care au luat prin surprindere atât autoritățile, cât și opinia publică. În doar patru zile, o singură cameră amplasată într-o zonă-cheie din Atena a generat peste 1.000 de amenzi, ridicând întrebări serioase despre comportamentul șoferilor, dar și despre viitorul supravegherii rutiere.

Ce pot detecta camerele inteligente și cum funcționează sistemul

Noile camere AI instalate în Grecia nu se limitează la măsurarea vitezei, așa cum o făceau radarele clasice. Sistemul este mult mai sofisticat și poate identifica automat o gamă largă de abateri grave de la regulile de circulație. Printre acestea se numără trecerea pe culoarea roșie a semaforului, nepurtarea centurii de siguranță, folosirea telefonului mobil la volan sau utilizarea abuzivă a benzilor de urgență și a benzilor dedicate transportului public.

În momentul în care o încălcare este detectată, camera înregistrează atât un clip video, cât și o imagine statică, ambele marcate temporal și criptate pentru a garanta autenticitatea probelor. Procesul este complet automatizat, fără intervenția directă a unui agent de poliție. Ulterior, șoferul primește amenda în format digital, prin SMS, e-mail sau printr-o platformă guvernamentală online. Deși există posibilitatea de contestare, autoritățile recunosc că dovezile video lasă rareori loc de interpretări.

Acest tip de sistem schimbă fundamental relația dintre șofer și controlul rutier. Absența interacțiunii umane elimină negocierile sau avertismentele verbale și transformă aplicarea legii într-un proces rece, constant și, teoretic, imparțial.

Cifrele care au alarmat autoritățile și șoferii

Datele colectate în cadrul proiectului-pilot sunt greu de ignorat. În opt zone centrale din Atena, camerele AI au înregistrat aproximativ 2.500 de încălcări grave în doar patru zile. Cea mai spectaculoasă situație a fost pe bulevardul Syngrou, una dintre cele mai importante artere care leagă centrul Atenei de portul Pireu. Acolo, o singură cameră a surprins peste 1.000 de abateri, aproape jumătate din totalul înregistrat în perioada de test.

Alte intersecții aglomerate au oferit cifre la fel de îngrijorătoare. La intersecția bulevardelor Mesogeion și Halandriou, aproape 500 de șoferi au trecut pe roșu, în timp ce în zona Vouliagmenis – Tinou, alte câteva sute au fost sancționați pentru aceeași abatere. Aceste date sugerează că problema nu este una punctuală, ci reflectă un tipar de comportament larg răspândit.

Amenzile sunt deloc simbolice. Nepurtarea centurii sau folosirea telefonului mobil la volan atrag sancțiuni de 350 de euro, iar depășirea vitezei legale poate costa între 150 și 750 de euro, în funcție de gravitate. În acest context, autoritățile estimează că o singură cameră ar putea genera până la 750.000 de euro în amenzi în doar câteva zile, o cifră care a alimentat suspiciuni legate de motivațiile financiare ale statului.

De la experiment la supraveghere la scară națională

Guvernul grec insistă însă că scopul principal al acestui sistem nu este colectarea de bani, ci reducerea accidentelor rutiere și a numărului de victime. Ministrul guvernanței digitale a subliniat public că este vorba despre o decizie politică menită să protejeze vieți și să transmită un mesaj clar: regulile sunt aceleași pentru toată lumea și sunt aplicate consecvent.

În prezent, doar opt camere AI sunt active, însă planurile de extindere sunt ambițioase. Autoritățile vor să instaleze aproximativ 2.000 de camere fixe la nivel național, completate de alte 500 de unități mobile. Acestea din urmă vor fi montate inclusiv pe autobuzele de transport public, pentru a monitoriza utilizarea ilegală a benzilor dedicate. Practic, traficul urban și interurban ar urma să fie supravegheat aproape permanent.

Grecia nu este un caz izolat. Sisteme similare funcționează deja în Marea Britanie, Franța, Germania, Spania, dar și în afara Europei, în Statele Unite, Australia sau Japonia. Diferența este că testul grec a scos la iveală, într-un timp extrem de scurt, cât de mare este decalajul dintre regulile scrise și comportamentul real al șoferilor.

Experimentul ridică, inevitabil, și întrebări incomode despre viața privată, despre erorile algoritmilor și despre riscul ca supravegherea constantă să devină noua normalitate. Cert este că, odată cu aceste camere, epoca în care încălcările minore puteau trece neobservate pare să se apropie rapid de final.