O posibilă hartă stelară preistorică, descoperită în vecinătatea României. Ce semnificație ar putea să aibă totul?

Un sit arheologic din Munții Rodopi, în sudul Bulgariei, atrage atenția cercetătorilor internaționali după descoperirea unei roci sculptate care ar putea reprezenta una dintre cele mai vechi hărți stelare cunoscute.

Potrivit cercetătorului Georgi Georgiev, piatra descoperită lângă satul Skobelevo ar putea redefini înțelegerea astronomiei antice și a vieții spirituale din Balcani.

Piatra, măsurând aproximativ 2×3 metri, a fost identificată în 2013, în apropierea unei necropole tracice. Este orientată est-vest și traversată de o venă naturală de marmură, interpretată simbolic drept Calea Lactee.

Pe suprafața ei au fost sculptate 56 de cavități conice, de dimensiuni diferite, reprezentând stele de magnitudini variate. Analiza vizuală indică posibile constelații precum Ursa Mare, Leul, Cassiopeia, Cygnus, Lyra și Pleiadele.

Posibilă datare între 2000 și 500 î.e.n

Deși lipsa materialelor organice împiedică datarea radiocarbon, contextul arheologic, apropierea de morminte tumulare tracice și similitudinea cu alte sanctuare preistorice balcanice, sugerează o vechime cuprinsă între neoliticul târziu și epoca fierului timpurie, aproximativ 2000–500 î.Hr.

Cercetătorii consideră că piatra ar fi putut servi atât scopurilor ritualice, cât și celor practice, precum stabilirea anotimpurilor pe baza poziției stelelor circumpolare.

Cum înțelegem cerul, de fapt

Specialiștii cred că sculpturile nu sunt întâmplătoare, ci reflectă mișcările anuale ale corpurilor cerești.

Suprafața bogată în mica produce un efect sclipitor sub lumina soarelui, imitând cerul înstelat, o alegere artistică ce subliniază simbolismul astronomic.

Situl conține și o a doua piatră cu o adâncitură cilindrică orientată spre est, sugerând un ansamblu ritualic mai amplu.

Un monument petrografic neprotejat

Deși descoperirea are potențialul de a fi un monument cultural de importanță națională, situl nu este încă protejat oficial.

Georgiev și colega sa Ivelina Georgieva solicită includerea lui în registrul arheologic al Bulgariei. Au fost deja realizate observații astronomice, analize traceologice și cartografiere GPS, confirmând caracterul antropic al sculpturilor.

Descoperirea sugerează o continuitate a fascinației pentru cosmos, vizibilă ulterior și în iconografia romană, pe monede și bijuterii din secolele I–II e.n.

Dacă ipoteza hărții stelare va fi confirmată, piatra de la Skobelevo ar putea deveni una dintre cele mai importante mărturii ale arheoastronomiei din Europa de Sud-Est.

Rămâne, evident, de văzut în ce direția vor merge analizele și, mai ales, ce se va descoperi în viitorul, sperăm noi, apropiat.