O nouă escrocherie inventivă în mediul online. Cum rămâi fără bani în cont crezând că un om drag ție a fost răpit

Criminalii cibernetici folosesc tot mai des fotografii și videoclipuri preluate de pe rețelele de socializare pentru a fabrica false „dovezi ale vieții” în escrocherii de tip virtual kidnapping, avertizează FBI.

Schema, deși nu presupune întotdeauna existența unei persoane răpite, exploatează panica familiilor și progresele tehnologiilor de editare și generare de imagini pentru a convinge victimele că persoana dragă se află în pericol imediat, scrie The Register.

Autorii acestor fraude contactează victimele prin mesaje text și susțin că au sechestrat un membru al familiei. Pentru a crește presiunea, trimit imagini sau clipuri aparent recente cu presupusa persoană răpită, materiale care provin adesea din surse publice și sunt modificate digital pentru a părea autentice.

Cum funcționează noul val de escrocherii cu „răpiri virtuale”

FBI compară această tactică cu vechile escrocherii de tip „grandparent scam”, în care infractorii sunau persoane în vârstă și impersonau un nepot aflat în pericol, cerând bani urgent.

Diferența majoră în versiunea 2025 este integrarea imaginilor, videoclipurilor și instrumentelor AI menite să convingă victima că persoana „răpită” este în viață și are nevoie de ajutor imediat.

Agenții federalilor subliniază că unele dintre aceste fraude sunt complet fabricate. Altele pornesc însă de la cazuri reale de persoane dispărute, informațiile publice fiind exploatate pentru a șantaja familiile.

În alertă se menționează că fotografiile manipulate prezintă, la o analiză atentă, discrepanțe față de imaginile originale: detalii lipsă precum tatuaje, cicatrici sau proporții corporale ușor deformate.

Escrocii folosesc adesea funcții de mesagerie temporară pentru a limita timpul în care victimele pot examina imaginile. Lipsa posibilității de a verifica îndeaproape materialele crește presiunea și accelerează reacția emoțională, exact ceea ce urmăresc autorii fraudei.

Cum te poți proteja de aceste atacuri psihologice

FBI recomandă evitarea împărtășirii de informații personale cu străini în timpul călătoriilor și stabilirea unui cod de siguranță cunoscut doar în familie, care poate fi folosit pentru a confirma identitatea în situații de criză.

Dacă este posibil, victimele sunt sfătuite să facă capturi de ecran ale mesajelor și imaginilor primite și să raporteze incidentul la Internet Crime Complaint Center (IC3), furnizând cât mai multe detalii: numere de telefon, metode de plată solicitate, conversații text sau audio și materialele media primite.

Înainte de a trimite bani, autoritățile insistă ca persoana „răpită” să fie contactată direct, prin telefon sau prin alte mijloace.

În numeroase cazuri, victimele au descoperit în doar câteva minute că persoana dragă era în siguranță și nu fusese implicată în niciun incident.

Fenomenul nu afectează doar indivizii. Companiile au fost și ele vizate în ultimii ani, în special prin escrocherii cu angajați IT falși, în care suspecți, adesea legați de activități din Coreea de Nord, au obținut joburi la distanță folosind CV-uri redactate cu ajutorul AI și interviuri video în care software special le modifica în timp real înfățișarea.

Un astfel de grup ar fi generat, conform autorităților americane, cel puțin 88 de milioane de dolari în aproape șase ani.

Escrocheriile de tip „virtual kidnapping” reprezintă o amenințare în creștere în 2025, alimentată de disponibilitatea imaginilor personale online și de instrumentele AI accesibile publicului.

Concluzia FBI este clară: prudența, verificarea atentă și comunicarea directă sunt cele mai eficiente arme împotriva acestei forme de șantaj modern.