O nouă descoperire ar putea arăta pentru prima dată diferențele dintre dinozaurii masculi și femele

O echipă de cercetători din Irlanda de Nord crede că a găsit o metodă inedită de a identifica dinozaurii femelă: fracturile apărute în coada unor specii de hadrosauri ar fi fost provocate în timpul împerecherii.

Identificarea sexului dinozaurilor a fost, timp de decenii, una dintre cele mai mari provocări ale paleontologiei. Organele reproducătoare ale acestor animale s-au descompus complet în urmă cu zeci de milioane de ani, iar fosilele nu păstrează indicii clare care să permită distingerea între masculi și femele. Totuși, o cercetare recentă realizată de o echipă de la Queen’s University Belfast oferă o posibilă soluție, se arată într-un material publicat în iScience.

Analizând sute de vertebre de hadrosauri, dinozaurii ierbivori cu botul asemănător rațelor, oamenii de știință au observat un tipar constant de fracturi vindecate la baza cozii. Leziunile erau identice în toate exemplarele studiate, indiferent de specie sau de regiunea geografică în care au fost descoperite, de la America de Nord până în Eurasia.

Fracturi misterioase care spun o poveste neașteptată

Potrivit autoarei principale, profesoara Eileen Murphy, frecvența acestor răni indică un fenomen repetitiv și comun tuturor hadrosaurilor.

Echipa a folosit modele computerizate pentru a înțelege cum ar fi putut apărea fracturile și a concluzionat că acestea au fost provocate de o presiune intensă exercitată în zona orificiului care adăpostea organele sexuale la aceste animale.

Ipotezele clasice, precum atacurile prădătorilor sau luptele între indivizi, au fost eliminate. Oasele analizate nu prezentau urme de mușcături, iar leziunile nu erau localizate lateral, așa cum s-ar fi așteptat în cazul unor confruntări. Singura explicație plauzibilă a rămas comportamentul reproductiv.

Cercetătorii consideră că masculii s-ar fi urcat peste femele din lateral în timpul împerecherii, iar greutatea corpului lor ar fi provocat fracturi în partea superioară a cozii.

Deoarece urmele analizate arată că oasele s-au vindecat, aceste „accidente” nu erau fatale și nu ar fi afectat supraviețuirea speciei.

Un posibil instrument pentru identificarea dinozaurilor femelă

Profesorul Gareth Arnott, coautor al studiului, explică faptul că astfel de comportamente agresive în timpul reproducerii nu sunt neobișnuite în natură, potrivit sursei citate anterior.

Fenomene similare sunt întâlnite la lei de mare, țestoase sau anumite păsări, unde contactul fizic intens poate duce la rănirea femelelor.

Dacă ipoteza echipei din Belfast se confirmă, prezența acestor fracturi ar putea fi folosită drept un indiciu clar pentru identificarea dinozaurilor femelă.

O astfel de metodă ar reprezenta un progres major în paleontologie, permițând cercetătorilor să afle mai multe despre comportamentul social, strategiile de împerechere și evoluția speciilor dispărute.

Descoperirea, publicată recent, marchează un pas semnificativ către înțelegerea vieții intime a dinozaurilor și oferă o nouă perspectivă asupra diferențelor biologice dintre sexe într-o lume dispărută de milioane de ani.