O „mică eră glaciară” ar putea fi posibilă, cred specialiştii. Schimbările climatice, din ce în ce mai agresive
Un sistem uriaș de curenți oceanici din nordul Atlanticului dă semne de instabilitate și ar putea influența vremea din Europa, avertizează cercetătorii.
Potrivit unei analize publicate în revista Science Advances, bazată pe studiul cochiliilor de scoici, sistemul de curenți ciclonici din nordul Atlanticului a trecut prin două episoade majore de destabilizare în ultimii 150 de ani — unul în jurul anului 1920 și altul care a început în anii 1950 și continuă până astăzi, scrie Live Science.
Sistemul de curenți din Atlantic, aproape de un punct critic
„Este extrem de îngrijorător”, afirmă Beatriz Arellano Nava, cercetătoare postdoctorală în geografie fizică la Universitatea din Exeter (Marea Britanie) și autoarea principală a studiului. Ea avertizează că sistemul ar putea fi aproape de un punct critic, ceea ce ar avea consecințe serioase asupra climei globale.
Curenții ciclonici din Atlanticul de Nord au un rol crucial în transportul căldurii către emisfera nordică și fac parte dintr-o rețea mai amplă de curenți oceanici cunoscută sub numele de Circulația Meridională Atlantică de Inversiune (AMOC) — un mecanism esențial pentru stabilitatea climatică a planetei.
Noile date sugerează însă că acest sistem își pierde treptat stabilitatea din anii ’50, ceea ce ar putea duce la o slăbire semnificativă a circulației în deceniile următoare.
Posibile efecte: vreme extremă și modificări ale precipitațiilor
„Sistemul de curenți ciclonici a fost recent recunoscut ca un element de răscruce climatică. O slăbire bruscă a acestuia ar putea genera fenomene meteorologice extreme în Europa și ar putea modifica tiparele globale de precipitații”, explică Beatriz Arellano Nava.
Aceasta mai precizează că, deși sistemul este conectat la AMOC, poate atinge un punct critic independent. O slăbire a curenților rotativi ar avea efecte climatice similare, dar mai puțin intense decât un colaps complet al AMOC.
Cercetările anterioare au arătat că AMOC riscă să se prăbușească din cauza topirii accelerate a ghețarilor și a încălzirii apelor. Aceste procese duc la diluarea apei reci și sărate, reducând densitatea necesară pentru ca aceasta să se scufunde și să mențină circulația curenților.
„Cascada de apă densă din nucleul sistemului menține curenții activi, însă dacă acest mecanism slăbește, întreaga dinamică a oceanului se poate schimba radical”, avertizează Arellano Nava.
O nouă „Mică Eră Glaciară”?
Deși scenariul unei noi Mici Ere Glaciare nu este confirmat, specialiștii nu exclud posibilitatea unor modificări climatice drastice.
În perioada 1250–1850, o slăbire similară a curenților oceanici a contribuit la declanșarea Micii Ere Glaciare, când temperaturile din emisfera nordică au scăzut cu aproximativ 2°C. Râurile și porturile din Europa și America de Nord înghețau complet iarna, afectând grav agricultura și societatea medievală.
„Condițiile climatice actuale sunt foarte diferite, dar aceste paralele istorice arată cât de vulnerabil poate fi climatul nostru la schimbările din oceane”, subliniază cercetătoarea britanică.
Oamenii de știință consideră că înțelegerea comportamentului sistemului de curenți oceanici din Atlantic este vitală pentru a anticipa posibilele efecte asupra vremii extreme și asupra stabilității climatice a Europei în deceniile următoare.