O comoară veche de 3000 de ani a stat uitată peste un deceniu într-o școală din Neamț. Cum s-a aflat adevărata ei valoare

Un tezaur de aur de o valoare istorică excepțională a stat timp de zece ani pe holurile unei școli dintr-un sat din județul Neamț, fără să fie recunoscut drept o descoperire arheologică de mare importanță. Descoperite în anii ’60, artefactele au fost considerate inițial simple obiecte din alamă, ceea ce a dus la o neglijență remarcabilă în gestionarea lor. Povestea lor incredibilă a fost relatată de dr. Vasile Diaconu, cercetător în cadrul Complexului Muzeal Național Neamț, într-un interviu acordat Agerpres.

O descoperire întâmplătoare, ignorată ani de zile

În perioada 1965-1966, în timpul unor lucrări agricole efectuate în partea de vest a satului Rădeni, a fost descoperit un tezaur format din mai multe recipiente din aur. Informațiile inițiale sugerau existența a opt astfel de piese, însă doar cinci dintre ele au fost recuperate. Din lipsă de cunoștințe arheologice, obiectele au fost duse la școala din sat și plasate într-o vitrină improvizată, fără geamuri, alături de alte artefacte considerate comune.

Timp de un deceniu, nimeni nu a realizat că aceste vase nu erau simple relicve recente, ci obiecte rare, cu o vechime de aproape 3.000 de ani. În 1977, arheologul Virgil Mihailescu-Bârliba, aflat într-o vizită la școala din Rădeni, a fost cel care a identificat adevărata valoare a tezaurului și a inițiat demersurile pentru ca piesele să fie protejate și introduse în patrimoniul național.

„Fără această intervenție este foarte posibil ca respectivele obiecte să fi dispărut în anii următori”, a subliniat dr. Vasile Diaconu.

Piese rare cu o valoare istorică deosebită

Din tezaurul descoperit la Rădeni, trei vase întregi se află astăzi în colecțiile Complexului Muzeal Național Neamț, iar fragmente din alte două recipiente sunt păstrate la Muzeul Național de Istorie și la Banca Națională a României.

Cercetătorii subliniază că aceste vase sunt extrem de rare, atât prin compoziția lor din aur, cât și prin tipologia lor.

„Din punct de vedere morfologic, este vorba despre cești cu una sau două toarte ușor înălțate, având dimensiuni medii, iar greutatea lor variază între aproximativ 200 – 450 grame. Fiecare recipient a fost confecționat dintr-o singură foaie de tablă din aur, iar forma s-a obținut prin baterea la cald pe un calapod, în timp ce toartele s-au obținut prin laminare, fiind fixate de corpul vaselor prin nituri. Doar unul dintre cele cinci vase prezintă elemente decorative, pe toarte având gravate forme geometrice”, a explicat Diaconu.

Datările arheologice plasează acest tezaur în secolele XII-XI î.Hr., la granița dintre Epoca Bronzului și Epoca Fierului. Până în prezent, singurele obiecte asemănătoare au fost descoperite în Bulgaria, la Valcitrăn, și în Ucraina, la Krizovlin, ceea ce sugerează o posibilă origine externă a artefactelor de la Rădeni.

„În mod cert, spectaculosul tezaur de la Rădeni a aparținut unor membri ai elitei sociale de acum aproape 3.000 de ani și nu este exclus să fi fost adus dintr-un alt spațiu geografic”, a precizat arheologul.

Cercetări moderne în zona Rădeni

În ultimii ani, arheologii de la Complexul Muzeal Național Neamț au intensificat cercetările în zona satului Rădeni, în încercarea de a găsi dovezi ale comunității care ar fi putut deține acest tezaur.

Folosind tehnologia modernă, inclusiv scanări LiDAR realizate în colaborare cu Institutul Național pentru Fizica Pământului, cercetătorii au descoperit un ansamblu de trei fortificații, ceea ce indică existența unor comunități puternic organizate în zonă.

„Ne aflăm în fața unei situații cu totul deosebite, care constă într-un ansamblu de trei fortificații cu trăsături diferite. Chiar dacă aceste fortificații sunt mai timpurii decât datarea vaselor de aur și fără să existe o legătură directă între acestea, nu putem trece cu vederea că, în epoca bronzului, în această zonă, erau concentrate niște elite războinice, care au depus eforturi considerabile ca să își facă aceste mici ‘cetăți’. Același tip de elite ar fi putut să dețină și tezaurul descoperit în anii ’60”, a explicat Diaconu.

Legătura cu furtul artefactelor din Olanda

Două dintre ceștile de aur din tezaurul de la Rădeni au fost expuse recent la Muzeul Drents din Assen, Olanda, același loc unde, pe 25 ianuarie, a avut loc un furt spectaculos de artefacte de mare valoare. Printre obiectele furate se numără coiful de aur de la Coțofenești, datat în secolele V-IV î.Hr., și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia.

Aceste evenimente pun în lumină atât importanța protejării patrimoniului național, cât și vulnerabilitatea unor artefacte de o valoare inestimabilă.

Un episod care putea duce la pierderea unui tezaur unic

Descoperirea și ignorarea timp de zece ani a tezaurului de la Rădeni reprezintă un exemplu grăitor al modului în care obiecte de patrimoniu pot fi subevaluate și puse în pericol. Fără intervenția unui specialist, aceste piese excepționale ar fi putut fi pierdute definitiv.

Astăzi, ele reprezintă o mărturie prețioasă a unei civilizații străvechi și, totodată, un semnal de alarmă privind necesitatea protejării și valorificării corespunzătoare a patrimoniului arheologic al României.