Noua lege a pensiilor schimbă totul. Fiecare pensionar din România trebuie să știe despre cele 9 modificări esențiale

Noua lege a pensiilor, Legea nr. 360/2023, a intrat în vigoare de la 1 septembrie 2024 și aduce o reformă profundă a sistemului public de pensii din România. Aceasta înlocuiește integral Legea nr. 263/2010 și introduce o nouă filozofie în ceea ce privește modul de calcul, criteriile de eligibilitate și recompensarea contribuției pe termen lung. Autoritățile au publicat și un Ghid practic al Legii Pensiilor pentru a ajuta cetățenii să înțeleagă schimbările, însă este esențial ca fiecare pensionar sau viitor pensionar să cunoască în detaliu cele nouă modificări majore.

1. Recalcularea pensiilor cu includerea veniturilor nepermanente

Una dintre cele mai așteptate schimbări se referă la recalcularea automată a pensiilor, care va include, pe lângă veniturile permanente, și acele venituri cu caracter nepermanent asupra cărora s-au plătit contribuții de asigurări sociale. Această recalculare vizează, de exemplu, primele, bonusurile, orele suplimentare sau alte venituri ocazionale pe care salariații le-au primit de-a lungul anilor.

Pentru ca aceste venituri să fie luate în calcul, dosarul de pensie trebuie să conțină adeverințele corespunzătoare. În lipsa acestora, pensionarii au la dispoziție un termen de 6 luni pentru a solicita eliberarea documentelor de la foștii angajatori și a le depune la Casa Teritorială de Pensii. Măsura promite corectarea unor inechități din trecut, în care aceste sume nu influențau pensia, deși erau impozitate.

2. Restricții privind cumularea pensiei cu salariul

O modificare importantă vizează interdicția cumulării pensiei cu salariul în anumite condiții. Dacă o persoană a ajuns la vârsta standard de pensionare și dorește să continue activitatea în baza aceluiași contract individual de muncă, nu mai poate beneficia simultan de pensie. Practic, va trebui să aleagă: fie își încheie raportul de muncă și începe să încaseze pensia, fie continuă activitatea fără a primi pensie.

Horoscopul zilei de miercuri, 26 martie 2025. Apar regrete pentru nativii Taur, cei în zodia Leu trebuie să fie atenţi la cei din jur

Zodiile care dau lovitura după eclipsa parțială de Soare din 29 martie. Moştenesc averi, se îndrăgostesc iremediabil

Această regulă a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2024 și obligă angajatorii să elibereze un nou tip de adeverință pentru angajații care ies la pensie. Documentul trebuie să ateste clar data încetării contractului de muncă și este necesar pentru deschiderea dosarului de pensionare.

3. Femeile care au crescut copii beneficiază de reducerea vârstei de pensionare

Noua lege aduce o formă de compensare pentru mamele care au crescut copii până la vârsta de 16 ani. Dacă aceste femei au realizat stagiul complet de cotizare contributiv, ele vor beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare. Reducerea variază în funcție de numărul de copii crescuți, recunoscând astfel efortul dedicat creșterii copiilor.

Această măsură are ca scop susținerea echilibrului între muncă și viața de familie și oferă un avantaj concret femeilor care au avut un rol activ atât în societate, cât și în familie. Este o premieră în legislația românească și un semn de recunoaștere a muncii neremunerate a femeilor.

4. Stagiul minim de cotizare va include doar contribuțiile efective

O diferență esențială față de vechea lege este modul în care se definește stagiul minim de cotizare. Potrivit noii legi, acest stagiu se constituie exclusiv din perioadele în care au fost efectiv plătite contribuții de asigurări sociale. Prin urmare, perioadele asimilate — cum ar fi studiile universitare, concediul de creștere a copilului sau stagiul militar — nu vor mai fi luate în considerare la stabilirea dreptului la pensie minimă.

Această schimbare este menită să încurajeze munca efectivă și contribuția activă în sistem, dar poate afecta acei cetățeni care s-au bazat pe perioade asimilate pentru a atinge pragul minim necesar pensionării.

5. Reguli noi pentru perioadele asimilate: masteratul și doctoratul vor conta

Deși perioadele asimilate nu mai sunt valabile pentru stagiul minim, ele vor fi în continuare luate în calcul la stabilirea pensiei pentru limită de vârstă. Este cazul perioadelor de masterat și doctorat, care vor conta în formula finală de calcul al pensiei.

Pe de altă parte, perioada în care o persoană a beneficiat de pensie de invaliditate nu va mai constitui stagiu asimilat pentru pensia la limită de vârstă. Aceste ajustări vizează clarificarea rolului fiecărei perioade în parcursul profesional și în modul de recompensare al acestuia.

6. Pensia anticipată fără penalizare este eliminată

Un alt aspect important al noii legi este eliminarea pensiei anticipate fără penalizare. Până acum, anumite persoane se puteau pensiona mai devreme fără ca pensia lor să fie diminuată. De la intrarea în vigoare a noii legi, această facilitate nu mai este permisă.

Toate pensiile anticipate vor fi acordate cu un procent de diminuare, în funcție de câți ani mai sunt până la vârsta standard de pensionare. Totuși, pentru cei care au beneficiat deja de pensie anticipată conform legii vechi, condițiile rămân neschimbate, fără recalculări sau penalizări ulterioare.

7. Pensionarea anticipată la limită de vârstă, pentru stagiile lungi de cotizare

Noua lege introduce posibilitatea pensionării pentru limită de vârstă cu reducerea efectivă a vârstei standard, în cazul în care o persoană a depășit stagiul complet de cotizare cu minimum 5 ani. Astfel, acești pensionari pot solicita pensia cu până la 5 ani mai devreme decât vârsta standard prevăzută de lege.

Această prevedere încurajează munca pe termen lung și recompensează loialitatea față de piața muncii. Ea se adresează în special celor care au început să lucreze de tineri și care au o activitate profesională susținută de peste trei decenii.

8. Puncte suplimentare pentru stabilitate în muncă

Un element de noutate este introducerea unui sistem de punctaj suplimentar, menit să recompenseze continuitatea în muncă. Se acordă astfel:

• 0,5 puncte pentru fiecare an peste 25 de ani de cotizare contributivă,
• 0,75 puncte pentru fiecare an între 30 și 35 de ani,
• 1 punct întreg pentru fiecare an peste 35 de ani.

Aceste puncte de stabilitate se adaugă la punctajul general și contribuie la creșterea cuantumului final al pensiei. Măsura urmărește să stimuleze angajații să rămână în activitate și după îndeplinirea stagiului complet.

9. O formulă unică de calcul pentru toate pensiile

Legea instituie o formulă unificată de calcul, bazată pe totalul punctelor acumulate de-a lungul vieții profesionale. Cuantumul pensiei se determină înmulțind numărul total de puncte — care include punctele de contribuție, de stabilitate și cele aferente perioadelor asimilate — cu valoarea punctului de referință, stabilită la 81 de lei.

Această formulă aduce mai multă claritate și transparență în modul în care este stabilită pensia fiecărui cetățean. Totodată, oferă o imagine mai fidelă a contribuției individuale și asigură un tratament echitabil între diferitele categorii de pensionari.

În concluzie, Legea nr. 360/2023 redesenează complet arhitectura sistemului public de pensii, într-o încercare de a-l face mai echitabil, mai sustenabil și mai predictibil. Pentru a beneficia pe deplin de noile prevederi, pensionarii sunt încurajați să consulte Ghidul practic al Legii Pensiilor și să își actualizeze din timp documentele din dosarul de pensionare. Într-un context economic incert, aceste modificări pot aduce atât beneficii concrete, cât și provocări administrative, dar pentru mulți români reprezintă începutul unei reforme așteptate de decenii.