Noua carte de identitate electronică vine cu surprize: de ce lipsa domiciliului provoacă haos

După ani de așteptare și proiecte pilot, România a implementat oficial cartea de identitate electronică la nivel național. Considerată un pas important către digitalizarea administrativă, noua carte a început deja să fie emisă în sute de exemplare, iar cererile se numără deja cu miile. Însă, în ciuda entuziasmului tehnologic, utilizatorii s-au lovit de o problemă neașteptată: domiciliul nu mai este înscris vizibil pe document, așa cum era în cazul buletinului clasic.

Pe noul buletin electronic, datele vizibile sunt chiar mai puține decât pe varianta anterioară: lipsesc mențiuni esențiale precum adresa de domiciliu. Această informație este acum stocată doar pe cipul integrat în cartea de identitate, accesibil doar cu un cititor special și doar de către instituțiile autorizate. Pentru cetățeanul de rând și pentru numeroasele instituții publice sau private care solicită dovada domiciliului în format fizic, această schimbare creează un blocaj neașteptat.

Din acest motiv, mulți dintre cei care au primit deja noul buletin s-au plâns că nu își mai pot dovedi cu ușurință domiciliul în relațiile cu băncile, firmele de telefonie, oficiile poștale sau chiar la înmatriculări auto. În lipsa unei alternative clare, unii au fost nevoiți să prezinte extrase de rol fiscal, facturi sau alte documente auxiliare, iar situația pare departe de a fi clarificată legislativ.

Cine are acces la datele de pe cip și ce probleme ridică asta

Cipul din buletinul electronic stochează informații extinse: pe lângă domiciliu, sunt incluse și datele biometrice (amprente, fotografie digitală înaltă rezoluție), codul numeric personal, data nașterii, cetățenia și semnătura electronică. Accesul la aceste informații este, teoretic, restricționat și controlat, dar în practică acest lucru înseamnă că doar instituțiile publice dotate cu echipamente compatibile pot „citi” aceste date.

Astfel, pentru cetățeni, datele de pe cip nu sunt practic accesibile în interacțiuni de zi cu zi. De exemplu, o bancă sau o firmă de curierat nu va avea un cititor certificat de cipuri de identitate pentru a extrage adresa unui client. Asta înseamnă că oamenii se văd nevoiți să aducă alte documente în plus față de cartea de identitate, ceea ce contrazice tocmai ideea de simplificare birocratică prin digitalizare.

Mai mult, situația deschide și o altă întrebare sensibilă: dacă instituțiile private nu au acces la cip, dar cer dovada domiciliului, se încalcă sau nu un drept fundamental? Se discută deja despre nevoia unui act adițional sau al unui certificat digital complementar care să arate doar adresa, dar această soluție nu a fost încă implementată oficial.

Soluții în lucru și posibile modificări legislative

Ministerul Afacerilor Interne a reacționat la valul de nemulțumiri și a precizat că buletinul electronic respectă standardele europene în materie de date personale și securitate. Autoritățile spun că eliminarea adresei de pe fața documentului este o măsură de protecție a intimității, pentru a preveni folosirea abuzivă a datelor personale. În teorie, este un pas lăudabil, dar în practică, românii se confruntă cu dificultăți în cele mai banale situații administrative.

Pentru a remedia situația, s-a discutat despre dezvoltarea unei aplicații mobile oficiale, prin care cetățenii să poată genera un certificat temporar de domiciliu sau să prezinte un cod QR valabil ce poate fi verificat de instituții. Alte idei includ crearea unei funcționalități prin platforma Ghișeul.ro, dar nu există încă un termen oficial pentru implementare.

De asemenea, unele voci din societatea civilă cer ca cetățeanul să aibă posibilitatea de a opta dacă dorește sau nu afișarea adresei pe cartea de identitate, în funcție de nevoile sale. O asemenea abordare ar permite o flexibilitate mai mare și ar reduce haosul actual în relația cu serviciile publice și private.

Până atunci, însă, românii care solicită noul buletin electronic trebuie să fie conștienți că, deși este un document modern și sigur, nu mai este un substitut complet pentru dovada domiciliului, iar în multe cazuri va trebui însoțit de documente suplimentare.

Concluzia? Digitalizarea în România merge înainte, dar nu fără hopuri. Lipsa adresei pe noul buletin poate părea un detaliu tehnic, dar în realitate deschide o întreagă dezbatere despre echilibrul dintre protecția datelor și funcționalitatea administrativă de zi cu zi.