Nordis a fost doar începutul – noul tun imobiliar de peste 7 milioane de lei descoperit de ANAF. Cum se făceau bani negri, se frauda statul și nu numai

Fraudele imobiliare din România capătă proporții alarmante, iar cazul Nordis pare să fi fost doar vârful aisbergului. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a descoperit recent două noi tunuri fiscale în sectorul imobiliar, cu un prejudiciu cumulat de peste 7 milioane de lei. Vorbim despre o combinație de firme fantomă, tranzacții fictive și sume considerabile încasate „la negru”, într-un sistem ce a afectat bugetul public și a pus pe tapet carențele de control de până acum.

Firme de apartament și evaziune mascată: cum funcționează schema

Primul caz investigat de inspectorii ANAF vizează o firmă din Suceava care a vândut mai multe apartamente și imobile, fără să declare integral sumele obținute. Banii încasați cash sau virați în conturi personale nu au fost niciodată fiscalizați. În loc să plătească TVA și impozit pe profit, firma a declarat venituri mult diminuate, care i-au permis încadrarea în regimul de microîntreprindere. Astfel, a reușit să ocolească taxarea reală, generând un prejudiciu estimat la peste 2,2 milioane de lei .

Mai grav, toate aceste tranzacții s-au făcut sub umbrela unei firme active și aparent legale, fără ca autoritățile să sesizeze în timp real derapajele. Acest caz relevă vulnerabilitatea sistemului de supraveghere fiscală în domeniul imobiliar, acolo unde încasările subevaluare sau în afara circuitului bancar sunt încă o practică des întâlnită.

RO e-Factura scoate la iveală o schemă mai sofisticată în București

Al doilea caz, descoperit în Capitală, este și mai complex și a fost posibil de identificat doar datorită noilor sisteme de raportare digitală, precum RO e-Factura. O firmă din București a declarat achiziții fictive de servicii în valoare de peste 17,8 milioane de lei de la opt firme fantomă – entități fără activitate reală, fără angajați, fără capacitate de livrare a serviciilor.

Scopul? Deducerea ilegală a TVA-ului și a impozitului pe profit , ceea ce a generat un avantaj fiscal de peste 5 milioane de lei . Practic, firma bucureșteană a reușit să „facă profit” prin scăderea artificială a bazei de impozitare, folosind complicitatea unor societăți fictive. Sistemul digital implementat de ANAF a permis însă corelarea rapidă a datelor, evidențiind lipsa activității efective din partea furnizorilor fictivi.

Prejudiciile ajung în instanță, dar banii se recuperează greu

În ambele cazuri, Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) a sesizat organele penale și a demarat procedurile pentru recuperarea prejudiciilor. Totuși, experiența ultimilor ani arată că recuperarea integrală a sumelor este adesea anevoioasă, mai ales în situațiile în care firmele sunt radiate, dizolvate sau au patrimoniu minimal.

Frauda fiscală din domeniul imobiliar nu este o noutate, dar amploarea cazurilor recente și sumele implicate arată că este vorba de o strategie sistematică de ocolire a obligațiilor fiscale. Digitalizarea, prin instrumente precum RO e-Factura, devine esențială în acest context. În lipsa unor metode digitale de corelare a datelor și a unor intervenții prompte, aceste tunuri ar fi continuat fără ca statul să sesizeze nimic în timp util.

Un semnal de alarmă pentru piața imobiliară și investitorii naivi

Cazurile din Suceava și București nu sunt doar despre fraudă fiscală, ci și despre riscurile la care se expun clienții care cumpără locuințe de la dezvoltatori sau intermediari necunoscuți. Tranzacții în numerar, lipsa documentelor clare, evitarea consultării notarului sau a unui consultant fiscal pot duce nu doar la pierderi materiale, ci și la implicarea involuntară în activități ilegale.

Aceste descoperiri marchează un moment-cheie pentru transparența din imobiliare : autoritățile promit un control mai riguros, iar dezvoltatorii serioși au de câștigat în credibilitate. Dar pentru asta, ANAF trebuie să continue monitorizarea digitală și să aplice sancțiuni ferme, nu doar avertismente.