Noi dovezi sugerează că o cometă uriașă a explodat deasupra Pământului în urmă cu 12.800 de ani
Un nou studiu științific readuce în prim-plan o ipoteză controversată, dar fascinantă: în urmă cu 12.800 de ani, o cometă care a intrat în atmosfera Pământului ar fi explodat, provocând o perioadă bruscă de răcire globală cunoscută sub numele de Younger Dryas.
Această ipoteză, care a împărțit comunitatea științifică timp de ani întregi, capătă acum o susținere nouă datorită unor descoperiri făcute pe fundul oceanului, în apropiere de Groenlanda. O echipă de cercetători condusă de geoscientistul Christopher Moore, de la Universitatea din Carolina de Sud, a identificat în sedimentele marine urme microscopice de praf metalic și sticlă topită, particule ce par a proveni dintr-un eveniment cosmic major — o explozie cometară de proporții planetare.
Sedimentele din Baffin Bay: un registru geologic intact
Pentru a testa ipoteza impactului Younger Dryas, cercetătorii au extras patru carote de sediment din Baffin Bay, o zonă oceanică situată între Groenlanda și Canada. Carotele sunt cilindri verticali de material care păstrează, strat cu strat, istoria geologică a fundului marin, acumulată de-a lungul mileniilor.
Locația nu a fost aleasă întâmplător. Zona este izolată de surse majore de poluare antropică, iar sedimentele sunt bine laminate — adică straturile nu au fost deranjate în timp, ceea ce permite o cronologie precisă. Folosind datarea cu radiocarbon, echipa a identificat straturile depuse în perioada Younger Dryas și a analizat compoziția acestora cu ajutorul unei tehnici avansate: spectrometria de masă cu plasmă inductivă, timp de zbor, pe particule individuale.
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/08/spherules-yd.jpg)
Unele dintre microsferulele bogate în silice și fier găsite în carote. (Moore et al., PLOS One, 2025)
Rezultatele au fost surprinzătoare: în straturile analizate au fost descoperite microsfere bogate în fier și siliciu, praf metalic cu conținut ridicat de nichel și sticlă topită – toate indicii care corespund unei surse cosmice. Deși majoritatea particulelor par să fie de origine terestră, compoziția chimică sugerează că o parte dintre ele provin de la un impactor — cel mai probabil o cometă care a explodat în atmosferă și a împrăștiat resturi peste o zonă largă a planetei.
Ipoteza Younger Dryas – de la respingere la recunoaștere?
Teoria că o cometă ar fi cauzat răcirea abruptă a climei în urmă cu 12.800 de ani a fost mult timp privită cu scepticism. Lipsa unui crater clar identificabil și dificultățile în corelarea probelor geologice au determinat o parte importantă a comunității științifice să respingă ipoteza.
Totuși, în ultimele decenii, s-au adunat tot mai multe dovezi indirecte din diverse regiuni ale lumii: prezența unor minerale rare precum platina și iridiul în straturi geologice corespunzătoare acelei epoci, urme de sticlă topită și particule metalice deformate.
Noul studiu publicat în PLOS One vine să consolideze acest corpus de dovezi, adăugând pentru prima dată probe marine la tabloul general. Până acum, majoritatea descoperirilor proveneau din situri terestre din America de Nord, Europa și Orientul Mijlociu. Faptul că aceleași semnale de impact se regăsesc acum în sedimentele oceanice sprijină ideea că evenimentul a fost de scară globală, nu doar regională.
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/08/mdps-yd.jpg)
Unele dintre particulele de praf metalic extrase din miez (Moore et al., PLOS One, 2025)
Cercetătorii afirmă că vor extinde investigația către alte locații marine pentru a confirma și cartografia amploarea exactă a fenomenului. Dacă ipoteza va fi validată pe scară largă, ar putea schimba fundamental modul în care înțelegem tranzițiile climatice și impactul obiectelor cosmice asupra planetei.
O explozie cerescă, un efect climatic terestru
Younger Dryas este cunoscută ca o perioadă bruscă de răcire care a durat aproximativ 1.200 de ani, chiar în momentul în care Pământul ieșea din ultima eră glaciară. Temperaturile au scăzut semnificativ în emisfera nordică, provocând schimbări dramatice în vegetație, biodiversitate și chiar în societățile umane aflate în tranziție spre agricultură.
Ipoteza cometară oferă o explicație pentru acest fenomen climatic extrem. O explozie atmosferică provocată de o cometă de mari dimensiuni ar fi putut elibera o cantitate uriașă de energie, praf și resturi, blocând parțial lumina solară și declanșând o reacție în lanț care a afectat sistemele climatice globale.
Mai mult, unele teorii sugerează că acest eveniment ar fi contribuit și la dispariția megafaunei — inclusiv a mamuților — din America de Nord, precum și la schimbări culturale majore în rândul populațiilor umane timpurii.
Deși nu este încă acceptată unanim, ipoteza impactului Younger Dryas capătă tot mai multă greutate științifică. Noile dovezi din sedimentele marine din apropierea Groenlandei aduc un argument puternic în favoarea ideii că Pământul a fost lovit, nu de un corp ceresc în sens clasic, ci de o explozie în atmosferă cu efecte globale.
Această posibilă explozie cometară din trecut ne reamintește cât de vulnerabilă este planeta în fața forțelor cosmice. Deși rare, astfel de evenimente pot schimba cursul istoriei biologice și climatice într-o clipă. În timp ce cercetările continuă, o concluzie devine clară: universul nu este un spectator pasiv al vieții de pe Pământ, ci un actor cu roluri neașteptate și uneori dramatice.