26 nov. 2025 | 17:49

Noi descoperiri legate de tratamentul bolii Parkinson: Ce au aflat oamenii de știință, cât de simplă ar fi soluția, în opinia lor, de fapt

ȘTIINȚĂ
Noi descoperiri legate de tratamentul bolii Parkinson: Ce au aflat oamenii de știință, cât de simplă ar fi soluția, în opinia lor, de fapt
Descoperire nouă legată de Parkinson / Foto: Diagnosys LLC

O nouă analiză științifică oferă o perspectivă surprinzător de accesibilă asupra tratării bolii Parkinson: suplimentarea cu vitaminele B2 și B7.

Studiul, publicat inițial în 2024, consolidează ideea că legătura dintre intestin și creier joacă un rol esențial în evoluția acestei afecțiuni neurodegenerative, care afectează aproximativ 10 milioane de oameni din întreaga lume.

Cercetătorii de la Universitatea Nagoya au descoperit că persoanele cu Parkinson prezintă modificări specifice ale microbiomului intestinal, care se traduc prin niveluri reduse de riboflavină (vitamina B2) și biotină (vitamina B7). Aceste deficite ar putea influența direct declanșarea și progresia bolii, se arată într-un studiu publicat în npj Parkinson’s Disease.

Microbiomul intestinal, un posibil factor declanșator al bolii

Studiul realizat pe mostre de materii fecale de la 94 de pacienți din Japonia și comparația cu grupuri similare din China, Taiwan, Germania și SUA au arătat variații clare în compoziția bacteriilor intestinale.

Deși tipurile de bacterii diferă între țări, efectele lor asupra organismului sunt similare: perturbarea proceselor care contribuie la producerea vitaminelor B în corp.

Echipa a raportat că nivelurile reduse de riboflavină și biotină sunt însoțite de scăderi ale acizilor grași cu lanț scurt (SCFA) și ale poliaminelor, molecule care contribuie la integritatea stratului de mucus ce protejează mucoasa intestinală. Subțierea acestui strat ar putea crește permeabilitatea intestinală, fenomen observat frecvent în boala Parkinson.

Cercetătorii bănuiesc că această vulnerabilitate intestinală expune sistemul nervos enteric la toxinele din mediu, cum ar fi pesticide, substanțe de curățare sau poluanți industriali.

În contact cu aceste substanțe, organismul poate începe să producă în exces fibrile de α-sinucleină, proteine ce se acumulează în celulele dopaminergice ale creierului și contribuie la simptomele motorii și cognitive caracteristice bolii.

De ce suplimentele cu vitamina B ar putea face diferența

Asocierea între dezechilibrele din microbiom, scăderea nivelului vitaminelor B și progresia Parkinson-ului deschide un nou front terapeutic.

Autorii studiului sugerează că suplimentarea cu vitamine B2 și B7 ar putea corecta lipsurile identificate, ajutând atât la menținerea stratului protector intestinal, cât și la reducerea inflamației.

Există și indicii din studii anterioare. În 2003, o cercetare separată a arătat că administrarea unor doze mari de riboflavină, în combinație cu excluderea cărnii roșii din alimentație, a îmbunătățit funcțiile motorii la unii pacienți cu Parkinson. Deși nu există încă o confirmare clinică definitivă, rezultatele sunt considerate promițătoare.

Totodată, o microbiotă intestinală sănătoasă ar putea oferi protecție suplimentară în fața bolii, iar limitarea contactului cu poluanții toxici reprezintă un alt factor important în prevenție.

În paralel, alte studii recente au aprofundat impactul bacteriilor intestinale asupra sănătății în general.

Cercetători din SUA, Europa și Asia au demonstrat că microbiomul influențează metabolismul, calitatea somnului, capacitatea organismului de a procesa fibrele, ba chiar nivelul de expunere la „substanțele chimice eterne” (PFAS), pe care unele bacterii le pot absorbi și stoca.

Toate aceste descoperiri evidențiază complexitatea interacțiunilor dintre bacteriile intestinale și sănătatea umană.

În cazul Parkinson-ului, autorii studiului subliniază că nu toți pacienții vor împărtăși aceleași dezechilibre microbiote.

De aceea, ei propun analize personalizate, fie ale microbiotei, fie ale metaboliților intestinali, pentru a identifica persoanele care ar beneficia cel mai mult de suplimente cu vitamine B2 și B7.

Concluzia cercetătorilor este clară: o parte din evoluția bolii poate fi influențată prin intervenții simple, accesibile, iar cunoașterea profilului intestinal al fiecărui pacient ar putea transforma modul în care tratăm această boală în viitor.