Motivul pentru care grecii nu fac limonadă deși în Grecia sunt lămâi la toate colțurile. Nu te-ai fi gândit la asta
Pentru mulți turiști români care vizitează Grecia an de an, un detaliu aparent banal continuă să stârnească uimirea: de ce, într-o țară unde lămâii cresc în aproape fiecare curte, limonada lipsește aproape complet din meniurile localurilor?
Românii, contrariați de faptul că grecii nu fac limonadă
Poți merge din Atena până în insulele Ciclade, din Salonic până în Peloponez și rar vei găsi limonadă la restaurant. Și totuși, Grecia e plină de fructe coapte în soarele arzător: măsline, rodii, smochine, dar mai ales lămâi. Le vezi atârnând neculese, ca o emblemă a abundenței. De ce, atunci, nu se transformă în limonadă?
Discuțiile pe această temă au luat amploare pe rețelele sociale. Un utilizator român din grupul de Facebook Forum Grecia remarca cu uimire: „Ei beau cafea, țuică, vin, bere și ouzo”, explicând că n-a întâlnit niciodată limonadă într-un local grecesc. Altul, cu un strop de umor, adăuga: „De lene. Pe ei cad și măslinele, și rodiile, și smochinele, dar sunt veșnic la siesta și n-au timp să le culeagă.”
Dar explicația pare să fie una culturală, nu de comoditate. Lămâia este omniprezentă în gastronomia grecească, fiind mai mult condiment decât ingredient de sine stătător. Fie că e stoarsă peste pește, amestecată în sosuri pentru carne sau integrată în deserturi, lămâia este un element esențial al gustului local. Un român stabilit în Grecia sintetizează perfect situația: „Pește cu lămâie, carne cu lămâie, salată cu lămâie, dulciuri cu lămâie… Prea multă lămâie strică.”
Ce spun grecii despre limonadă
Jurnaliștii de la Click! au stat de vorbă cu greci din diferite regiuni și au primit răspunsuri sincere, chiar amuzante. Dimitri, patronul unui mic hotel din Peloponez, a explicat: „Grecii nu beau sucuri fresh. Noi bem 3-4 cafele pe zi. Nu suntem fani ai limonadei. Putem să facem pentru turiști, dar nu e o băutură pe care s-o iubim.”
Mai mult, el a completat: „Sunt greci care beau limonadă dimineața, precum mama mea, dar o fac doar pentru sănătate. Se chinuie cu ea pentru că e bună pentru slăbit…”
În același ton glumeț, Maria, o localnică din orășelul Kardamyli, a spus: „De ce să bem așa ceva? E prea amăruie. Nu, nu ne place. N-ați văzut că lăsăm lămâile să stea atârnate în copac?”
Se pare că, în cultura elenă, lămâia nu este privită ca o sursă de răcorire, ci ca o completare aromată a unei mese bogate. Cafeaua grecească, vinul și ouzo rămân băuturile preferate de localnici, iar limonada rămâne, în cel mai bun caz, o curiozitate pentru turiști.
În concluzie, în timp ce noi, românii, asociem lămâia cu un pahar rece de limonadă într-o zi toridă, grecii o privesc ca pe un ingredient culinar, nu ca pe o băutură. O diferență culturală subtilă, dar fascinantă, care explică de ce, în ciuda lămâilor din abundență, limonada lipsește de la mesele grecilor.