Motivarea deciziei împotriva lui Călin Georgescu: de ce a fost respinsă acțiunea și ce urmează la ÎCCJ

Pe 18 decembrie 2024, Curtea de Apel București a respins cererea formulată de Călin Georgescu, prin intermediul unei asociații civice, de anulare a Hotărârii Curții Constituționale a României (CCR) din 6 decembrie 2024 și organizarea unui tur doi al alegerilor prezidențiale. Instanța a considerat că afirmațiile lui Georgescu, prin care susținea că alegerile din 2024 au fost influențate prin acte administrative ilegale, nu aveau temei legal suficient. Pe 25 februarie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) va analiza contestația acestuia, iar decizia instanței ar putea deschide noi drumuri în litigiile electorale din România.

Motivele pentru care Curtea de Apel a respins cererea lui Călin Georgescu

Curtea de Apel București a respins acțiunea lui Călin Georgescu pentru mai multe motive fundamentale. În esență, instanța a constatat că ”Notele de informare” emise de serviciile de informații, care stăteau la baza contestațiilor lui Georgescu, nu constituiau acte administrative în sensul legii.

Acestea nu aveau efecte juridice și nu puteau modifica sau afecta drepturi fundamentale ale cetățenilor. Instanța a argumentat că actele respective au avut doar scop informativ și că nu au fost destinate să influențeze desfășurarea alegerilor din noiembrie 2024.

În plus, Curtea a subliniat că, prin acest demers juridic, Georgescu încerca să denatureze adevărul și să creeze un precedent periculos pentru statul de drept.

Horoscop 4 februarie 2026. Zodia care poate fi dezamăgită în iubire dacă ia decizii pripite

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

În ceea ce privește acuzațiile de implicare a serviciilor de informații în campania electorală, instanța a considerat că acestea nu au influențat rezultatele alegerilor și că nu existau dovezi clare în acest sens.

Reclamanta, prin acțiunea formulată, nu a demonstrat că drepturile fundamentale ale cetățenilor au fost încălcate, iar afirmațiile de fraudă electorală sau de implicare a unor actori externi, precum Rusia, nu aveau bază legală pentru a justifica anularea alegerilor.

Ce urmează la ÎCCJ: o decizie cu implicații politice și juridice

După respingerea cererii de la Curtea de Apel București, Călin Georgescu a formulat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), iar aceasta urmează să analizeze contestația sa pe 25 februarie 2025.

ÎCCJ va trebui să stabilească dacă respingerea cererii de anulare a Hotărârii CCR și a organizării unui nou tur de scrutin poate fi validată sau nu.

În contextul în care CCR a stabilit în 6 decembrie 2024 că primul tur al alegerilor prezidențiale a fost viciat din cauza încălcării legislației electorale privind finanțarea campaniilor, iar autoritățile au demonstrat implicarea unor rețele de influență externe în campania lui Călin Georgescu, soluția ÎCCJ ar putea avea un impact semnificativ asupra validității alegerilor din 2024 și asupra încrederii cetățenilor în integritatea procesului electoral.

Totodată, decizia ÎCCJ va putea influența și viitorul electoral al lui Călin Georgescu, care, deși a obținut un scor semnificativ în primul tur, a fost exclus din cursă.

Ce spune avocatul APALP despre implicarea serviciilor de informații

Avocatul Cătălin Georgescu, care reprezintă Asociația pentru Apărarea Libertăților Publice (APALP) în acest proces, susține că Georgescu a fost victima unui sistem de manipulare și influențare a justiției.

Avocatul face referire la ”victoria” sa din 2016, când a obținut eliminarea SRI din dosarele penale, și consideră că, în cazul alegerilor din 2024, serviciile de informații s-ar fi implicat pentru a dezavantaja candidatul suveranist.

Acesta susține că nota informativă a serviciilor de informații, care a avut ca scop combaterea unor posibile fraude electorale, a fost folosită de CCR pentru a invalidă alegerile.

În același timp, APALP contestă concluziile Curții Constituționale privind implicarea Federației Ruse în campania lui Georgescu și cere deschiderea dosarelor serviciilor de informații pentru a verifica legalitatea acestora.

Avocatul Georgescu consideră că instanțele ar fi trebuit să acorde protecție unui candidat minoritar care nu a beneficiat de resursele financiare și media ale altor concurenți.