„Moralitatea contează tot mai puțin”, „Europa e lentă” și trebuie să se adapteze în epoca Trump, spune Nicușor Dan, într-un interviu pentru Politico

În ultimul an, relația dintre Europa și Statele Unite a devenit un joc de echilibru: pe de o parte, americanii rămân garanția de securitate pe care continentul se sprijină de decenii; pe de altă parte, tonul de la Washington s-a schimbat, iar tensiunile au ieșit la suprafață. În acest context, într-un interviu acordat prestigioasei publicații Politico, Nicușor Dan a vorbit la Bruxelles despre felul în care vede noua realitate: lumea nu mai funcționează „pe bază de principii”, ci tot mai mult pe calcule pragmatice și economice.

Mesajul lui este unul direct: Europa trebuie să se adapteze rapid la o perioadă în care parteneriatul transatlantic nu mai vine „din inerție”, iar presiunile politice, inclusiv cele legate de populism și migrație, devin parte din peisaj.

O lume mai dură: de la „valori” la interes și pragmatism

Ideea centrală din mesajul lui Nicușor Dan este că s-a făcut trecerea de la o abordare „morală” a relațiilor internaționale la una mai pragmatică, în care contează înainte de toate interesul și costul. În traducere liberă: se negociază mai rece, se măsoară mai mult, iar discursul despre valori nu mai e suficient ca să țină lucrurile împreună.

Dan admite și un punct sensibil: când Donald Trump îi acuză pe europeni că sunt „slabi”, există „o parte de adevăr”, pentru că Uniunea Europeană se mișcă greu și ia decizii lent. Exemplul dat este modul în care UE a ajuns, după luni de dispute și un summit prelungit până noaptea târziu, la un acord pentru finanțarea Ucrainei.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Linia roșie: când „opiniile” devin influență nedemocratică

Pe de altă parte, Dan spune că e normal ca politicienii americani să aibă opinii despre ce se întâmplă în Europa, însă ar fi o problemă dacă SUA ar încerca să influențeze politic țările europene „nedemocratic”. El dă un exemplu explicit: finanțarea presei în interiorul statelor europene, „cum fac rușii”.

Avertismentul apare într-un context mai larg, în care liderii de la centru se tem că, în perioada următoare, americanii ar putea sprijini mai des partide populiste „patriotice” din Europa, împingând agenda politică spre teme de tip MAGA, în special pe zona anti-migrație.

De ce România e prinsă la mijloc și de ce contează trupele americane

Pentru noi, relația cu SUA nu e doar diplomație. România e pe flancul estic al NATO, lângă Ucraina, și găzduiește infrastructură militară strategică: o bază NATO care ar urma să devină cea mai mare din Europa și un sistem american de apărare antirachetă. În acest peisaj, anunțul retragerii a 800 de militari americani a stârnit îngrijorare la București.

Dan spune că, pe termen mediu, un parteneriat solid cu SUA rămâne posibil, pentru că Europa și America au mai multe valori comune între ele decât cu alte zone ale lumii. Dar, pentru moment, descrie situația ca pe o „tranziție” în care ambele părți trebuie să se înțeleagă mai bine.

Imagine de la una dintre demonstrațiile de după alegerile din 2024, de la noi din țară. În fundal se poate vedea un mesh imens cu chipul președintelui Donald Trump, pe fațada unei clădiri din București, sediul unui partid care promovează curentul MAGA. (Foto: Andreea Alexandru/AP)

Ucraina, pacea și calculele lui Putin: „nu e aproape”

În privința războiului, Dan se arată pesimist pe termen scurt: în lectura lui, Rusia nu pare grăbită să oprească luptele, pentru că ar calcula că o pace obținută peste două-trei luni ar fi mai avantajoasă decât una acum, mai ales dacă are progrese mici pe front.

În același timp, el salută sancțiunile americane dure împotriva unor companii petroliere rusești și spune că astfel de măsuri ajută. Dan susține și ideea că Trump ar trebui să pună mai multă presiune pe Putin pentru un armistițiu, dar insistă pe un principiu important: orice pace care „recompensează agresorul” ar fi un semnal prost pentru securitatea Europei. Totuși, decizia finală trebuie să rămână la ucraineni, care suportă costul real al războiului.

În interior, o criză de încredere și un război al dezinformării

Dan vorbește și despre vulnerabilitatea internă: corupția rămâne o problemă mare, iar anularea alegerilor de anul trecut, pe fondul acuzațiilor de interferență rusă, a adâncit neîncrederea în instituții. El recunoaște că statul nu a explicat suficient publicului de ce s-a ajuns la anularea scrutinului și spune că urmează un raport mai detaliat în următoarele luni.

În primele luni de mandat, spune că a fost obligat să prioritizeze măsuri economice dureroase pentru reducerea deficitului, iar pe „marile probleme” precum corupția nu s-a făcut încă destul. Promite însă reforme în justiție, cu accent pe promovarea magistraților pe criterii de merit.

În zona dezinformării, concluzia lui e tăioasă: când o informație falsă ajunge rapid la sute de mii de oameni, chiar dacă vii a doua zi cu adevărul, „ai pierdut deja”.