Melatonina, între somn odihnitor și risc cardiac: ce arată un nou studiu despre suplimentele de somn
Un nou studiu ridică semne de întrebare serioase despre utilizarea îndelungată a melatoninei, suplimentul considerat de mulți drept o alternativă „naturală” pentru un somn mai bun. Cercetarea, bazată pe analiza a peste 130.000 de dosare medicale, sugerează că persoanele care au luat melatonină timp de cel puțin un an au un risc cu 90% mai mare de a dezvolta insuficiență cardiacă în următorii cinci ani, comparativ cu cei care nu au folosit deloc suplimentul.
Deși rezultatele par alarmante, experții avertizează că datele nu sunt încă definitive. Studiul nu a fost încă evaluat de colegi și urmează să fie prezentat la conferința Asociației Americane a Inimii, programată între 7 și 10 noiembrie 2025. Totuși, concluziile sale au aprins deja o dezbatere intensă despre siguranța melatoninei și lipsa controlului asupra suplimentelor alimentare.
Melatonina este un hormon produs natural de glanda pineală, eliberat în timpul nopții pentru a regla ciclul somn-veghe. Suplimentele de melatonină, fie obținute sintetic, fie extrase din glandele pineale ale animalelor, sunt folosite de milioane de oameni din întreaga lume pentru a combate insomnia, decalajul orar sau tulburările de somn legate de stres.
Problema, spun cercetătorii, este că în Statele Unite și multe alte țări, melatonina este clasificată drept supliment alimentar, nu medicament. Asta înseamnă că producătorii nu trebuie să respecte aceleași standarde stricte de control impuse de autoritățile sanitare pentru medicamente. Astfel, concentrația reală de melatonină dintr-un produs poate fi mult mai mare decât cea indicată pe etichetă, iar uneori pot apărea și aditivi nedepistați care pun sănătatea în pericol.
Dr. Ekenedilichukwu Nnadi, autorul principal al studiului și medic la SUNY Downstate/Kings County din Brooklyn, a explicat că rezultatele obținute „au fost surprinzătoare prin consistență și amploare”. Chiar și după ce cercetătorii au luat în considerare factori precum vârsta, obezitatea, tensiunea arterială sau alte afecțiuni cronice, riscul de insuficiență cardiacă rămânea mult mai ridicat în rândul celor care luau melatonină.
Totuși, Nnadi a subliniat că studiul nu dovedește o relație directă de cauzalitate. „Deși asocierea ridică motive de îngrijorare, nu putem afirma că melatonina cauzează în mod direct insuficiență cardiacă. Este nevoie de cercetări suplimentare pentru a confirma aceste rezultate”, a declarat el.
Insomnia și inima – o legătură mai complexă decât pare
Insomnia cronică afectează aproximativ 10% din populația globală și poate avea consecințe grave asupra sănătății. Lipsa somnului regulat slăbește sistemul imunitar, afectează memoria și concentrarea, dar și sănătatea cardiovasculară. De altfel, numeroase studii au arătat că persoanele care dorm prost pe termen lung sunt mai predispuse la infarct, hipertensiune și insuficiență cardiacă.
Melatonina, fiind implicată în reglarea ritmului circadian, a fost considerată mult timp benefică pentru inimă. Unele cercetări anterioare chiar au indicat că suplimentarea cu melatonină ar putea îmbunătăți calitatea vieții și funcția cardiacă a pacienților cu insuficiență cardiacă. Însă noul studiu contrazice această percepție optimistă, arătând că administrarea pe termen lung poate avea efecte contrare.
O explicație posibilă, spun experții, este modul imprevizibil în care suplimentele sunt dozate și administrate. Lipsa unui control riguros poate duce la supradozaj, iar nivelurile ridicate de melatonină pot interfera cu alte mecanisme hormonale și cardiovasculare. Mai mult, insomnia în sine poate fi un factor de risc independent, ceea ce complică analiza datelor.
„Este posibil ca unii pacienți să fi folosit melatonina pentru a trata o insomnie severă cauzată de stres sau de alte boli, ceea ce ar putea explica o parte din riscurile observate”, a explicat Dr. Carlos Egea, președintele Federației Spaniole a Societăților de Medicină a Somnului.
Când și cum ar trebui folosită melatonina în siguranță
Medicii insistă că melatonina nu ar trebui privită ca o soluție universală pentru insomnie. Înainte de a începe orice supliment, este esențial ca pacienții să consulte un medic pentru a identifica posibilele cauze ale tulburărilor de somn – de la stres, depresie sau anxietate, până la afecțiuni medicale mai grave.
Dr. Marie-Pierre St-Onge, director al Centrului pentru Excelență în Cercetarea Somnului de la Universitatea Columbia, avertizează: „Melatonina nu ar trebui luată cronic fără o indicație clară. Este important să ai un diagnostic corect și să urmezi un plan de tratament personalizat”.
Ea recomandă în schimb adoptarea unor obiceiuri de somn sănătoase: reducerea expunerii la ecrane și lumină artificială înainte de culcare, evitarea meselor grele și a alcoolului seara, menținerea unei temperaturi confortabile și a unei atmosfere liniștite în dormitor.
Pentru cei care aleg totuși să folosească melatonină, specialiștii recomandă produse farmaceutice verificate, ideal cu certificarea US Pharmacopoeia, care garantează puritatea și doza corectă a substanței.
În final, deși studiul recent nu oferă un verdict definitiv, el atrage atenția asupra unei probleme ignorate: lipsa datelor solide privind efectele pe termen lung ale melatoninei asupra inimii. Până la clarificarea situației, cel mai prudent pas este să tratezi suplimentul cu aceeași seriozitate ca un medicament și să nu uiți că, atunci când vine vorba de sănătate, „natural” nu înseamnă întotdeauna sigur.